Buni de plată!

Consiliul Judeţean stă să explodeze. Curtea de Apel Oradea a decis săptămâna trecută că angajaţii trebuie să ramburseze statului drepturi salariale speciale în valoare de 1,8 milioane de lei încasate "necuvenit" în perioada 2008-2009.

Fiecare angajat va avea de plătit în următorii trei ani, în rate reţinute din lefuri, circa 12.000 de lei. Iar cum în urma eliminării sporurilor de către Guvernul Boc majoritatea funcţionarilor încasează mai puţin de 1.000 de lei pe lună, asta înseamnă că vor lucra pe salariul minim pe economie!

Buni de plată

Joi, sentinţa instanţei a provocat un şoc. Vineri, angajaţii CJ erau încă în faza de negare. "Nu se poate să trebuiască să dăm înapoi statului atâţi bani! Din ce-o să trăim?...", se plângeau salariaţii.

Curtea de Apel Oradea i-a obligat să returneze sumele încasate în perioada 2008-2009 cu titlul de "drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii", drepturi acordate prin Contractul Colectiv de Muncă în urmă cu patru ani, cu avizul Ministerului Muncii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Sentinţa este definitivă şi executorie, iar suma totală pe care CJ o are de returnat bugetului statului se ridică la 1,8 milioane de lei. Fiecare dintre cei 156 angajaţi, de la directori până la femeia de serviciu, va fi obligat să plătească prin trageri din salarii, vreme de trei ani, nu mai puţin de 12.000 de lei, fiindcă a încasat 400 de lei lunar cu titlul de "drepturi speciale", pentru rotunjirea veniturilor. O sumă enormă!

"Milogi" cu loc de muncă

Kiss Judith (foto), liderul sindicatului Forum din cadrul CJ, spune că pentru angajaţii instituţiei tăierile din salariu însemnă foamete. "Circa 60% din salariaţi vor lua salariul minim pe economie. În instituţie doar preşedintele, cei doi vicepreşedinţi, secretarul şi directorul tehnic câştigă peste 2.000 de lei, restul iau doar jumătate din această sumă".

Sindicalista afirmă că în ultimii trei ani salariile angajaţilor CJ s-au înjumătăţit prin tăierea de 25% impusă de Guvernul Boc şi prin eliminarea tuturor sporurilor, inclusiv a orelor suplimentare. Astfel că un angajat care înainte câştiga 1.200 de lei, astăzi abia dacă duce acasă 600.

Teoretic, din aceşti bani trebuie să acopere, de acum, tragerile lunare de 330 de lei pentru rambursarea drepturilor speciale încasate "necuvenit" şi să trăiască din alţi 330 lei pe lună! "Un doctor în drept mi-a spus că acest lucru este ilegal. Pentru munca prestată oamenii vor trebui să primească măcar salariul minim pe economie, de 540 lei, aşa că nu ştiu cum se vor recupera aceşti bani în trei ani", spune sindicalista.

Sună împrăştierea...

Tragerile salariale dispuse de instanţă l-au revoltat inclusiv pe preşedintele Radu Ţîrle. "Nu mi se pare normal ca Guvernul să impună sarcini în plus administraţiilor judeţene, concomitent cu reduceri de personal, iar apoi să mai şi taie din salariile celor rămaşi", spune Ţîrle.

În contextul diminuării salariilor, reprezentanţii CJ se tem că rambursarea "drepturilor speciale" va genera un blocaj. "Oamenii vor pleca, iar primii vor fi cei mai competenţi, pentru că ei îşi vor găsi mai uşor de lucru", crede purtătorul de cuvânt Mircea Jacan.

De altfel, efectele reducerilor de salarii se şi văd. Ca să nu-şi piardă posturile la stat, mulţi funcţionari plănuiesc să îşi suspende contractul de muncă pe perioade între unu şi trei ani. Până trece criza...

Ultimul să stingă lumina!

BIHOREANUL a aflat că de la începutul anului şi-au suspendat activitatea trei angajaţi ai Consiliului Judeţean. Printre aceştia se numără unul dintre IT-iştii instituţiei, care lucrează la o firmă privată pentru un salariu de cinci ori mai mare, şi o funcţionară care a ales să rămână acasă pentru îngrijirea copilului. La rândul său, un angajat la Serviciul relaţii cu publicul, Szabo Jozsef (foto), consilier local UDMR de Oradea, a ales să stea acasă decât să lucreze pe bani de nimic. "Am înţeles că lucrează la un proiect european. Munceşte mult mai puţin, fără stres, fără program fix, fără atâtea responsabilităţi, şi câştigă mai bine", zice unul dintre colegi.

Angajaţii CJ cred că suspendarea are doar efecte pozitive: le protejează postul actual pentru vremuri mai bune, le dă posibilitatea să câştige mai mult, chiar dacă din job-uri mai puţin domnoase, în străinătate şi, mai ales, le oferă posibilitatea să dea cu tifla statului. Câtă vreme nu au venituri, Curtea de Conturi nu are din ce "tăia" cei 12.000 de lei revendicaţi în instanţă. Iar în trei ani se pot schimba multe...

"Nimeni nu mai are chef de lucru. Oamenii se întreabă cum vor putea să-şi crească copiii şi să-şi plătească ratele din salariul minim pe economie. Toţi spun că pentru câţi bani primesc, atâta o să şi muncească!"

Kiss Judith, liderul sindicatului Forum

BANII ÎNAPOI!
Din rău în mai rău...

Scandalul "drepturilor speciale" a pornit de la auditul făcut la CJ de Curtea de Conturi în 2009, care a obligat funcţionarii să plătească aferent acestor drepturi contribuţii pentru asigurările sociale (de sănătate, şomaj şi de pensii). Conducerea instituţiei a început recuperarea de la angajaţi a câte 890 lei, inclusiv 200 lei penalităţi de întârziere, dar a contestat rezultatele controlului. Juriştii CJ au invocat că sumele plătite suplimentar angajaţilor nu reprezintă drepturi salariale, nu se calculează la pensie şi se plătesc dintr-un cont separat decât cel pentru salarii.

Curtea de Conturi a respins contestaţia şi în noiembrie 2009 a trimis la CJ un al doilea control, şi mai drastic! De data aceasta auditorii au declarat ilegală chiar plata drepturilor speciale, dispunând recuperarea întregii sume încasate de salariaţi în cei doi ani. Măsura e cu atât mai aberantă cu cât salariaţii sunt în situaţia paradoxală de a fi plătit impozit statului pe nişte venituri declarate acum ilegale!

Mai mult, drepturile speciale se regăsesc în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul instituţiei şi în bugetul judeţului, aprobat prin hotărâre de Consiliu Judeţean, documente perfect valabile, care nu au fost contestate niciodată de instituţiile statului, nici de Prefectură, nici de Curtea de Conturi. Mai mult, de aceste drepturi speciale beneficiază chiar şi în prezent funcţionarii din alte instituţii publice, precum Primăria Oradea ori Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, subordonată CJ.

Consiliul Judeţean a contestat fără succes decizia Curţii de Conturi la Tribunalul Bihor, iar apoi Curtea de Apel Oradea. "Aşteptăm să vedem motivarea sentinţei, după care vom căuta noi căi de atac. Dacă e nevoie mergem până la CEDO", ameninţă Carmen Soltănel (foto), secretarul CJ Bihor. Numai că un proces prin Europa poate dura ani de zile, iar între timp funcţionarii sunt buni de plată...