Marcel Boloş: "Nu putem trăi numai din impozite şi taxe!"

Marcel Boloş a fost singurul director care şi-a dat demisia pe vremea primarului Petru Filip, pe când era şef peste Administraţia Imobiliară. A construit Orăşelul Copiilor în jumătate de termen şi Bazinul Olimpic la preţ de două. A fost singurul candidat din lume care a apărut în poza de grup de pe posterele electorale doar cu capul.

Nominalizat subit în 2008 pe listele PDL pentru Consiliul Local, Boloş a trebuit adăugat din Photoshop pe afişe, pentru ca apoi să se retragă tot brusc, înainte de alegeri. În mandatul lui Bolojan, care l-a păstrat mizând pe inteligenţa sa, a înfiinţat Direcţia de Dezvoltare Durabilă aducând, surprinzător, mulţi bani europeni pentru oraş. Pentru ca apoi să şocheze din nou, anul trecut, când s-a hirotonit preot, devenind primul director care este şi conferenţiar universitar cu două doctorate, şi expert contabil, şi popă din istoria oraşului...

Demisie cu repetiţie

- O vreme aţi fost candidatul PDL pentru funcţia de consilier local urmând să fiţi numit city manager dacă Mihai Groza câştiga Primăria. De ce aţi abandonat?

- De fapt, prima experienţă cu o demisie am avut-o în 2007. M-am prezentat la primarul Petru Filip şi i-am spus că eu plec. Motivul era simplu: îmi asumasem termenul de 1 iunie ca Orăşelul Copiilor să fie gata şi nu aveam sprijinul instituţional să îmi respect promisiunea. Demisia a fost un lucru prin care am încercat să-l forţez să mă sprijine. Am reuşit, am revenit asupra actului, iar lucrarea a fost gata la timp. La demisia din partid nu am mai revenit însă. Pe 2 aprilie 2008 am intrat în politică iar pe 28 aprilie 2008 am ieşit pentru că nu aveam aceeaşi gândire cu preşedintele PDL Bihor, Petru Filip. Dumnealui, mai experimentat, era adeptul paşilor mărunţi, iar eu, aflat la început, doream ca lucrurile să se petreacă cât mai rapid. A încercat să mă convingă să rămân dar nu a făcut presiuni asupra mea. Partidul era foarte supărat pe mine, la modul legitim, pentru că din cauza asta a pierdut procente. Mi-a fost greu, mi-am auzit tot felul de vorbe, dar nu regret ieşirea din politică. La fel cum nu regret nici plecarea de la Administraţia Imobiliară Oradea...

- La AIO aveaţi pâinea şi cuţitul în domeniul imobiliar. Vi s-a oferit şpagă când eraţi director?

- Nu comentez (râde).

- După ce Ilie Bolojan a câştigat alegerile nu v-aţi temut că o să vă dea afară?

- Ba da. Era o temere firească, fiindcă am fost membru PDL, apoi m-am retras, iar poziţia mea faţă de partid politic era neclară. Am apreciat însă la domnul Bolojan faptul că a lăsat deoparte acest lucru. Nu m-a întrebat niciodată nimic pe tema asta. De fapt, pe 21 august 2008 m-am şi prezentat la primar şi i-am spus că eu la AIO nu mai am ce să caut şi dacă vrea să se mai folosească de experienţa mea de 18 ani în administraţie să mă folosească la proiectele europene. Aşa am început activitatea de la zero în Direcţia de Dezvoltare Durabilă.

Filip "birocratul"

- Aţi lucrat atât sub Filip cât şi sub Bolojan. Care sunt plusurile şi minusurile fiecărei administraţii?

- În perioada primarului Filip, Oradea a demarat primele proiecte pe utilităţi. Atunci a început să fie prioritară reabilitarea reţelelor de apă şi termie şi am fost primul oraş care am îndrăznit să ia împrumuturi pentru modernizarea de străzi. Asta nu trebuie uitat! Minusurile sunt că poate trebuia să avem mai multă deschidere faţă de investitori. E important să avem utilităţi făcute, dar dacă nu avem un mediu de afaceri solid nu putem merge înainte. Nu putem să trăim numai din fiscalitate, din impozitele şi taxele adunate de la populaţie. Trebuie să asigurăm o dezvoltare pentru mediul de afaceri. La fel, trebuia să fim atenţi la birocraţia excesivă. Dacă omul a intrat în instituţie şi l-am plimbat cu o cerere prin 10 birouri, era de aşteptat să aibă o stare de nemulţumire.

Bolojan "dictatorul"

- Şi ce se întâmplă acum, în mandatul primarului Bolojan?

- Acolo unde e mai multă ordine, lucrurile merg mai rapid. E un progres vizibil pe partea de reabilitare străzi, pe partea de parcări, pe partea de zone verzi, pe partea de curăţenie, la fel cum este vizibil progresul pe domeniul de infrastructură pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Dar nu aş vrea să ţin partea vreunui mandat. Sunt şi lipsuri! Poate că uneori comunicarea între conducere şi aparatul propriu nu este cea mai bună, deciziile nu sunt explicate iar noi ajungem să nu le înţelegem. Spre exemplu, amânarea licitaţiei pentru atragerea unui partener privat care să construiască o clinică de oncologie în curtea Spitalului Municipal este o decizie pe care eu personal n-am înţeles-o. Poate că are o justificare, dar cel puţin nouă nu ne-a fost comunicată. Desigur, ca funcţionar nu poţi să fii revoltat. Decizia aparţine primarului. El are un mandat din partea orădenilor şi el va da seama în faţa lor.

- Acestea sunt singurele minusuri ale actualei administraţii?

- Ar mai fi ceva, dar nu e vorba de un minus, ci doar de o abordare diferită a problemelor. Domnul primar susţine că oraşul nu trebuie implicat în multe activităţi economice. Eu spun că dimpotrivă. Cu cât avem mai multe activităţi economice, cu atât degrevăm mai mult omul de fiscalitate. Spre exemplu, ultima dată m-am luptat pentru construcţia pe fonduri europene a unei staţii de transformare în parcul industrial care să aparţină însă oraşului. De ce? Pentru că produce anual 500.000 de euro pentru oraş. Mi-a trebuit mult timp ca să îl conving pe primar că este o oportunitate. Sunt şi alte exemple prin care putem face şi noi bani, nu să aşteptăm tot timpul impozite şi taxe. Compania de Apă are un milion de euro profit. Dacă investim în Electrocentrale, care astăzi este falimentară, nu spun că va aduce profit, dar măcar nu va mai înghiţi fonduri. Mai sunt OTL, pieţele şi multe altele...

Euro pentru Oradea

-Dacă aţi fi primar, ce priorităţi v-aţi propune?

- Priorităţile se împart în funcţie de obiectivele pe care le urmăreşti. Pentru dezvoltarea economică prioritatea numărul unu este atragerea de fonduri europene şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Oradea are nevoie de încă un parc industrial ca să schimbăm mersul economiei locale. Acesta ar putea fi amenajat în zona CET-ului II. Terenul este la Termoelectrica, dar sper că domnul primar va reuşi să-l readucă la oraş. A doua prioritate este continuarea investiţiilor în CET. Aceasta presupune achiziţia unei turbine şi a trei cazane cu abur fierbine, investiţie undeva la 70 milioane de euro. Proiectul este în fază finală, este văzut de consultanţii Comisiei Europene, cu şanse de a fi implementat din primăvara anului 2011. Din proiect face parte şi reabilitarea Magistralei 1 din bulevardul Dacia şi a Magistralei 3 din strada Traian Lalescu, care sunt vechi de peste 40 de ani. Era să pierdem proiectul pentru că Guvernul Boc a ameninţat că retrage subvenţiile la energia termică şi toate calculele din proiect au fost date peste cap. Dar Primăria s-a angajat să acopere aceste sume în limita bugetului, numai să obţinem finanţarea proiectului.

- Ce alte proiecte europene fac parte din portofoliul Primăriei?

- O altă prioritate este dezvoltarea turismului. Şi aici mă refer la trei obiective importante. Cetatea Oradea e un proiect la care au început lucrările şi am depus deja documentaţia pentru cea de-a doua etapă a reabilitării. Prima etapă este de 8 milione de euro, a doua este de 13 milioane, ceea ce înseamnă o investiţie de 21 milioane de euro. Al doilea proiect important este Ştrandul municipal. E vorba de 20 milioane de euro prin care încercăm şi să valorificăm apa geotermală, şi să aducem în zonă o infrastructură de agrement. Suntem deja în faza elaborării proiectului tehnic de execuţie şi sper ca în primăvara anului viitor să avem deja contractul de finanţare făcut. Un al treilea proiect pe turism este centrul istoric. Aici deja lucrurile se mişcă, în măsura în care reuşim să convingem orădenii că este şi interesul să îşi refacă faţadele. La fel, Primăria va demara reabilitarea pieţelor Unirii şi Ferdinand, investiţie estimată undeva la 3-4 milioane de euro, pentru care vrem să accesăm fonduri prin POR.

Prieten şi duşman

- Cu cine colaboraţi cel mai bine şi cel mai prost în Primărie?

- Nu vreau să dau exemple pozitive sau negative. Cel mai bine colaborez cu Eduard Florea de la Direcţia Economică, la care am găsit întotdeauna sprijinul necesar pentru rezolvarea unor probleme ale oraşului. În schimb, sunt de notorietate neînţelegerile mele cu şeful Direcţiei Juridice, Eugenia Borbei. Juriştii sunt prudenţi, la ei contează mult partea de legalitate, pe când eu sunt adeptul creativităţii juridice. Fiecare proiect generează probleme, iar acestea trebuie rezolvate din mers pentru că există termene limită, iar dacă Primăria nu a depus documentele la timp a pierdut finanţarea. Or, eu nu pot spune: "Ştii, din cauza ta, juristule, pentru că atunci când ţi-am cerut nu mi-ai oferit o soluţie legală, eu am pierdut proiectul". Pe cine interesează prostia asta? Recunosc, în astfel de momente sunt recalcitrant. Dar dacă laşi lucrurile să decurgă alandala se duc toate de râpă...

- Cât de spurcată este Primăria dacă aţi fost nevoit să vă hirotoniţi preot?

- Da, spurcată... A fost o decizie de-a mea. Eu am crescut în curtea bisericii şi din copilărie am avut această aplecare spre zona religioasă. Nu regret acest pas, cu toate că mi-a fost foarte greu, au fost multe voci care au reacţionat negativ şi mi-am auzit şi foarte multe ironii. Mie îmi aduce foarte multă linişte, foarte mult echilibru şi ştiu că încerc să fac ceea ce este bine în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor.

- Dacă ar fi să faceţi sfeştanie în Primărie, din care birou aţi începe?

- Dintr-al meu.

Ilie Bolojan - încăpăţânat, curajos, isteţ

Petru Filip - elitist, enciclopedic, inteligent

Rozalia Biro - sociabilă, inteligentă, vizionară

Eugenia Borbei - de neînţeles, funcţionar, onest

Mihai Groza - simţit, sufletist, educat