A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: getimagesize(https://cdn.ebihoreanul.ro/static/gallery_big/18 CT (mare).jpg): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 400 Bad Request

Filename: controllers/ebh.php

Line Number: 1077

Batalie pe saracie: Cati bani pierde spitalul clanului Maghiar din...
URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 25 IUNIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Angela Lupşea, preşedinta Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Bihor, conduce muzeele şi Cetatea oraşului cu rezultate modeste. În numeroase ocazii am veştejit-o considerând că e inadmisibil ca, la doi ani după finalizarea reabilitării, în fortăreaţă să nu se întâmple mare lucru. Acum, însă, trebuie să recunosc că Zilele Art Nouveau au fost o reuşită care, cred eu, i-a uluit până şi pe organizatori.
Zic şi eu
Adrian Cris
După 9 luni în care minoritatea celor 17 consilieri judeţeni ai PNL a fost egala majorităţii UDMR-PSD-ALDE, rămasă din septembrie 2017 tot în 17 reprezentanţi prin excomunicarea fostei preferate a şefului PSD Bihor, Ioan Mang, „parlamentul” bihorean a revenit săptămâna trecută, aşa cum a decis Curtea de Apel, la formula rezultată din alegerile locale de acum două veri. Miercuri, cu doar un vot împotrivă şi o abţinere, a fost validat cel de-al 18-lea echipier al alianţei, PSD-istul salontan Adrian Szatmari.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Oamenilor le plac poveştile de succes. Le sorb de pe buzele povestitorilor, îşi turtesc nasurile de ecranele televizoarelor când le văd filmate, îi adoră pe cei care ajung să aibă succes prin forţele proprii sau contexte favorabile ale destinului. Cu cât cel care vânează succesul porneşte mai de jos şi cu cât posibilităţile-i sunt mai mici, cu atât mai spectaculoasă va fi izbânda şi mai mare bucuria oamenilor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi pe marginea scandalului legat de „atenţiile” pregătite de părinţi profesorilor de la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iunie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial o importantă decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, pentru viitor, că sechestrele dispuse în procesele penale nu pot influenţa drepturile celor care aveau anterior o ipotecă cu privire la bunurile sechestrate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În aprecierea igienico-sanitară a surselor de apă, o importanţă deosebită trebuie acordată conţinutului natural de substanţe minerale deoarece acestea participă activ în procesele vitale, organismul primindu-le din mediul extern, inclusiv prin intermediul apei. 
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
În ultimii ani tot mai mulți tineri au început să-și lase barba să crească, generând o modă de impact global care a atins și România. Vedem pe stradă bărbați cu barbă stufoasă, spre deosebire de acum cinci ani, când moda încă nu prinsese amploare. În acest articol vom încerca să vedem ce stă la baza psihologiei acestui fenomen și de ce bărbații decid să-și lase barbă în încercarea de a atrage mai multe partenere.
22 Ianuarie 2013, 13:02

Bătălie pe sărăcie: Câţi bani pierde spitalul clanului Maghiar din tăierea finanţării publice

Bătălie pe sărăcie: Câţi bani pierde spitalul clanului Maghiar din tăierea finanţării publice SABOTAJ? Ani la rând, deşi Spitalul Judeţean avea un computer-tomograf, ce-i drept primit ca donaţie, la mâna a doua, conducerea unităţii suspecta că desele defecţiuni ale aparatului erau provocate intenţionat, pentru ca bolnavii şi implicit banii să fie orientaţi spre clinicile private din oraş unde li se făceau investigaţiile. Problema a fost rezolvată abia anul trecut, când spitalul a achiziţionat un CT ultra-performant, cu sprijinul ministrului de atunci, Ritli Ladislau
Bătălie pe sărăcie: Câţi bani pierde spitalul clanului Maghiar din tăierea finanţării publice FAŢĂ-N FAŢĂ. Atât Gheorghe Carp (stânga), cât şi Ovidiu Cacuci (dreapta) sunt consideraţi doi manageri buni, fiecare din alte motive şi cu alt stil. Implicat politic, punând la bătaie relaţiile personale şi cunoştinţele despre funcţionarea sistemului, dr. Carp a reuşit ca într-un an să aducă în echilibru financiar Spitalul Judeţean, deşi îl preluase cu numeroase datorii la furnizori. Dr. Cacuci se poate lăuda şi el cu rezultate, reuşind până acum să asigure pentru Pelican o finanţare consistentă, inclusiv din fondurile CAS

În 2006 era primul ministru al Sănătăţii care permitea spitalelor private să furnizeze servicii decontate din banii CAS. Acum devine primul care pune problema restrângerii ori chiar tăierii finanţării spitalelor private din contribuţiile colectate la FNUASS (Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate) prin Casa Asigurărilor de Sănătate.

Recentele declaraţii ale ministrului Eugen Nicolăescu au pus pe jar managerii spitalelor private, îngrijoraţi că ar rămâne fără o sursă importantă de profit, dând în schimb speranţe şefilor spitalelor publice, frustraţi că nu fac faţă concurenţei din cauza subfinanţării acutizate inclusiv prin scurgerea unei părţi importante a fondurilor către privaţi.

BIHOREANUL vă prezintă argumente şi contraargumente pentru fiecare din cele două poziţii, susţinute de reprezentanţii celor mai importante unităţi spitaliceşti din judeţ, Spitalul Judeţean şi Spitalul Pelican, emblematice pentru cele două forme de proprietate şi administrare - publică şi privată. Concluziile le pot trage, singuri, pacienţii.

Spitale publice închise, private finanţate

Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii anunţa că prin noul contract-cadru dintre CAS şi furnizorii de servicii medicale, ce ar intra în vigoare la 1 martie, ar putea fi sistate plăţile din FNUASS către cele 66 de spitate private din ţară, iar din sumele astfel economisite (circa 10% din totalul banilor) vor fi dezvoltate programe pentru medicina de urgenţă, ATI, infarct, accident vascular cerebral ischemic şi traumă în cele 53 de spitale publice strategice. În rest, spunea Nicolăescu, serviciile în ambulator (analizele), internările de zi şi intervenţiile care nu se pot realiza în spitalele publice vor fi decontate în continuare de la bugetul sănătăţii.

Propunerea ministrului se baza pe o analiză potrivit căreia dezvoltarea spitalelor private s-a făcut cu fonduri din partea sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate, dar în detrimentul spitalelor publice. "Spitalele private au beneficiat o vreme chiar de mecanisme de finanţare preferenţială, sumele decontate acestora fiind negociabile şi nu fixe, ca în cazul spitalelor pubice", argumenta Nicolăescu, precizând că abia din 2011 a fost aplicat spitalelor private acelaşi mecanism de decontare ca în cazul celor publice, în funcţie de DRG (cazuri rezolvate). În 2011, FNUASS a dat spitalelor private 150,703 milioane lei, iar în 2012 aproape dublu, 213,500 milioane lei. Asta în timp ce în aceiaşi ani s-au închis spitale publice, sistemul public tratând 2,9 milioane pacienţi internaţi, iar cel privat 59.000!

Nicolăescu dădea chiar exemplul unui "spital privat din Oradea" - Pelican, pe care însă nu l-a nominalizat - înfiinţat cu 87 de paturi în 2008, dar care anul trecut a primit 17,5% din bugetul Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, care are 1.007 paturi, "fără ca înfiinţarea spitalului privat să conducă la scăderea numărului de pacienţi ai Spitalului Judeţean care, dimpotrivă, a crescut".

Remarcând că odată cu creşterea finanţării pentru spitalele private s-a redus finanţarea celor publice, ministrul mai nota că, deşi toţi asiguraţii cotizează la FNUASS, sistemul privat le este inaccesibil celor mai mulţi dintre ei, întrucât "cei care aleg spitale private trebuie să achite în plus sume semnificative ce reprezintă diferenţa dintre ceea ce decontează CAS şi tarifele aplicate de aceste spitale".

Un ultim detaliu invocat de ministru vizează conflictul de interese al medicilor care prestează atât în spitalele publice, cât şi în privat. "Dubla calitate de angajat la stat şi la privat permite exploatarea inversă a circuitului pacienţilor, persoanele care se prezintă în serviciile publice fiind "îndrumate", sub diferite motivaţii, să se adreseze unităţilor private", arăta Nicolăescu.

Pe interese

Cum miza o constituie cele 8 miliarde de euro colectate anual la FNUASS, în scurt timp au început să apară şi reacţiile celor implicaţi în sistem, de la medici din ambele tipuri de spitale până la asociaţii ale bolnavilor.

"Suma pe care spitalele private o primesc de la FNUASS este mult mai mare, nu de 10%, ci între 30 şi 40%", a acuzat Dana Safta, managerul Spitalului Elias din Bucureşti. Conform acesteia, "din FNUASS trebuie plătite în primul rând spitalele de stat şi abia apoi cele private, pentru că adresabilitatea cea mai mare e la stat, iar cazurile severe nu merg la privat, ci tot la stat". "Iniţiativa ministrului vine în ajutorul spitalelor publice, rămase în continuare de bază pentru toate categoriile de pacienţi", s-a pronunţat şi managerul Institutului Naţional de Endocrinologie, Diana Păun. Şeful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Floreasca, Mircea Beuran (fost ministru al Sănătăţii), observa, la rându-i, că spitalele private trebuie să se dezvolte cu bani privaţi, nu de la asigurările sociale de sănătate. "Nu există spital privat care să nu fi trimis în urgenţă la spitalele publice cazurile complicate. În plus, e inadmisibil ca un spital privat să primească pe cazul transferat cu 50% mai mult decât spitalul public care îl rezolvă. Logic ar fi ca fiecare să-şi facă treaba lui, spitalele publice pe asigurările sociale de sănătate, iar spitalele private pe asigurările private", argumenta Beuran.

18 Adrian Maghiar.jpgDacă diverse somităţi dădeau dreptate ministrului, în schimb, în Bihor, cofondatorul Spitalului Pelican, Adrian Maghiar (foto), direct vizat, replica dur că intenţia lui Nicolăescu denotă o "mentalitate comunistă", surprinzătoare pentru un liberal. Pe de altă parte, Maghiar anunţa că se gândeşte să înfiinţeze o asociaţie a patronilor de spitale private, pentru a acţiona în justiţie Ministerul Sănătăţii, pentru discriminare.

Adevărul cifrelor

Cum dilema finanţării spitalelor publice şi private e mult mai complicată decât pare la prima vedere, astfel încât contează nu doar simplul fapt că banul public susţine unităţile private, ci şi ceea ce oferă fiecare în schimb, BIHOREANUL a analizat comparativ fondurile alocate din asigurările sociale de sănătate sistemului privat şi celui public din judeţ, precum şi rezultatele înregistrate.

Conform CAS Bihor, în ultimii 2 ani cea mai mare parte a fondurilor pentru spitalizarea continuă şi spitalizarea de zi (deci nu pentru investiţii, deoarece asemenea cheltuieli nu le suportă Casa, ci primăriile şi Ministerul Sănătăţii) au fost repartizate, cum de altfel era normal, Spitalului Clinic Judeţean: 66,48 milioane lei în 2011 şi 70,56 milioane lei în 2012. Pe locul doi urmează, la fel de logic, Spitalul Municipal Oradea (55,46 mil. în 2011 şi 60,24 mil. în 2012), iar pe trei Spitalul de Recuperare din Felix (12,02 mil. în 2011 şi 12,70 mil. în 2012).

Urmează apoi spitalele municipale din Beiuş (11,06 mil. în 2011 şi 11,93 mil. în 2012) şi din Marghita (10,77 mil. în 2011 şi 11,06 mil. în 2012), spitalele de Psihiatrie din Ştei (7,67 mil. în 2011 şi 8,13 mil. în 2012) şi din Nucet (7,21 mil. în 2011 şi 7,48 mil. în 2012), spitalele orăşeneşti din Aleşd (5,92 mil. în 2011 şi 7,03 mil. în 2012), din Salonta (5,18 mil. în 2011 şi 5,61 mil. în 2012) şi din Ştei (0,79 mil. în 2011, nimic în 2012, după desfiinţare), precum şi centrele de sănătate din Bratca (0,49 mil. în 2011, desfiinţat în 2012) şi din Valea lui Mihai (0,32 mil. în 2011, desfiinţat în 2012).

Dintre unităţile private, cei mai mulţi bani i-a primit Spitalul Pelican (9,60 milioane lei în 2011 şi 9,84 milioane în 2012), clinicile Newmedics (1,06 mil. pentru câteva luni din 2011 şi 4,07 mil. în 2012), laboratoarele Bioconsulting (0,58 mil. în 2012, primul an după înfiinţare) şi Optiluc (0,14 mil. în 2011 şi 0,16 mil. în 2012).

Cifrele nu confirmă situaţia prezentată de ministrul Sănătăţii, ci mai degrabă poziţia lui Adrian Maghiar, care susţine că unitatea sa e departe de a fi primit 17,5% din sumele alocate Spitalului Judeţean, ci 13,95%. Iar raportat la totalul sumelor distribuite în judeţ, Pelicanul a primit 4,7%, în timp ce Judeţeanul 33%.

Publicul, discriminat

Chiar şi aşa, managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, susţine că împărţirea banilor discriminează spitalele publice. În primul rând, pentru că Judeţeanul are 1.007 paturi, iar Pelicanul ar avea doar 87. Altfel spus, "spitalul privat, deşi are doar 8% din paturile spitalului public, primeşte aproape 14% din fondurile date Judeţeanului", arată Carp. În al doilea rând, pentru că Judeţeanul are specializări medicale de care spitalul privat nu dispune, iar media paturilor pentru fiecare specializare e net superioară faţă de Pelican: 48 la 4 paturi pentru fiecare specializare. Pe de altă parte, în fiecare an Judeţeanul tratează peste 100.000 de urgenţe şi face 46.000 de internări anual, în timp ce Pelicanul are aproximativ 4.000 de internări pe an.

Argumentul cel mai semnificativ invocat de manager e, însă, că spitalul public preia cazurile pe care privatul nu le poate rezolva. "Dacă oricare alt spital din judeţ, inclusiv Pelican, nu face faţă unui caz, îl trimite la noi, iar noi luăm doar 50% din banii primiţi de spitalul care ni-l transferă, deşi este evident că suportăm cheltuieli mai mari pentru a-l rezolva".

Mai mult, subliniază Carp, dacă spitalul privat nu primeşte decât bolnavii care îşi permit să achite o coplată pe lângă suma prevăzută de CAS pentru afecţiunea sa, spitalul public e obligat să primească toţi pacienţii. Iar asta în condiţiile în care, din start, de la semnarea contractului, CAS nu decontează toate cazurile. "Noi tratăm lunar, în medie, 3.700 de pacienţi, dar Casa ne decontează doar 3.056", spune Carp. Nici nu mai e de mirare, aşadar, că unitatea a acumulat deficit de 10 milioane lei doar din această cauză. Adică aproape suma pe care CAS o dă Spitalului Pelican!

Finanţare returnată în sistem

Managerul Judeţeanului spune că inechitatea se regăseşte nu doar în sumele decontate de CAS pentru spitalizări, ci şi în cele alocate din fondurile Ministerului pentru Programele Naţionale de Sănătate. De pildă, pentru protezare, Judeţeanul a primit în 2011 aceeaşi sumă ca Pelicanul, iar la contractarea pe 2012 proporţia era identică. "Abia după schimbările de la conducerea Ministerului s-au făcut regularizări în urma cărora Judeţeanul a primit 0,75 milioane lei, iar Pelican 0,34 milioane. Chiar şi aşa, spitalul privat are 48% din cât primeşte spitalul public cel mai reprezentativ din judeţ".

Nu în ultimul rând, spune Carp, unităţile private sunt avantajate şi fiscal. Motivul? Din banii pentru salarizarea personalului spitalelor publice se întoarce la stat o parte mai mare decât din remunerarea personalului spitalelor private. "În 2012, cheltuielile de personal ale Spitalului Judeţean au fost 42 milioane lei, sumă pentru care am dat înapoi la stat 26,4 milioane sub formă de impozite şi contribuţii la fondurile de sănătate, pensii şi şomaj. Practic, returnăm o treime din ce primim, iar banii întorşi în circuit finanţează încă o dată spitalele private".

În schimb, acestea şi-au plătit personalul o vreme "la negru", trecând în cărţile de muncă o sumă modică şi achitând cash restul. Apoi, pentru că acest tertip nu a mai mers, au recurs la alt artificiu, de data asta legal, încheind cu medicii contracte de colaborare pentru care achită statului impozite şi contribuţii nu de 62% din veniturile brute ale acestora, ci de 16%.

Victima dezinformării

De cealaltă parte, dr. Ovidiu Cacuci, administratorul spitalului privat Pelican, susţine că unitatea pe care o deţine împreună cu familia fostului rector Teodor Maghiar e ţinta unei dezinformări nu doar răuvoitoare, ci şi păguboase. În primul rând, inaccesibilitatea masei largi a asiguraţilor la serviciile spitalelor private e un mit, spune Cacuci. "Anul trecut, 53% dintre pacienţii noştri au fost pensionari cu venituri sub 1.300 lei. Unii au achitat diferenţe între sumele decontate de CAS pentru afecţiunile lor şi tarifele practicate de noi, dar alţii nu, pentru că s-au încadrat în limitele suportate de Casă".

Şefii spitalelor publice - adaugă el - nu vor să ia în discuţie un alt detaliu, şi anume că în general tarifele spitalelor private din România, cu excepţia celor din Bucureşti, Cluj şi Timişoara, sunt la acelaşi nivel cu şpăgile pe care pacienţii le dau în spitalele publice. "La noi, o naştere costă 400 euro. Spuneţi-mi cât e şpaga la Maternitatea de stat! Şi mai spuneţi-mi dacă medicii de la stat plătesc taxe şi impozite pe banii primiţi de la pacienţi!", zice dr. Cacuci. Şi adaugă: "Dacă noi făceam evaziune, credeţi că ne-ar mai fi premiat Primăria şi am fi ajuns în topul contribuabililor la bugetul local?".

Un alt argument invocat de administratorul Pelican e că CAS nu finanţează numărul de paturi într-un spital, ci prestaţiile efective. "De la CAS, noi primim pentru o apendicită la fel cât primeşte şi Judeţeanul. Per ansamblu, sigur că noi primim mai mult decât Judeţeanul pentru un caz, dar asta pentru că ICM-ul nostru (Indicele de Complexitate Medicală a cazurilor - n.r.) este mai mare decât al lor. Aşa că noi nu ne măsurăm cu ei, ci cu spitale europene de renume", spune Cacuci.

"La Pelican facem ceea ce Judeţeanul nu poate. De exemplu, am făcut prima proteză de gleznă din România, facem colonoscopii şi operăm cancere laparoscopic, fără să tăiem pacientul. Facem investigaţii la intestinul subţire, nu doar la cel gros, pentru simplul motiv că noi avem şi aparatura, şi personalul calificat", spune Cacuci, concluzionând că Spitalul Pelican, cu 22 de specializări, poate furniza orice serviciu medical din gama celor pe care le asigură şi Judeţeanul.

Cât despre conflictele de interese ale medicilor, nici vorbă, neagă administratorul. "Încă din 2008, şi eu, şi Adrian Maghiar, am renunţat la poziţiile de la Spitalul Judeţean, impunând aceeaşi condiţie tuturor celor pe care i-am angajat, tocmai pentru a evita orice bănuieli".

Detalii care fac diferenţa

În disputa public-privat s-a pronunţat şi fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, atenţionând că, deşi principiul separării finanţării pentru cele două forme de unităţi sanitare pare corect, lucrurile sunt, totuşi, mai nuanţate, iar asta din cel puţin două motive. Fără a nega că spitalele publice sunt dezavantajate prin susţinerea celor private de către FNUASS şi prin faptul că nu pot percepe coplată din partea pacienţilor, Cseke crede că decizia sistării sau continuării finanţării sistemului privat trebuie luată numai după o analiză minuţioasă, deoarece există judeţe unde anumite servicii medicale pot fi furnizate doar de privaţi.

Pe de altă parte, a avertizat fostul ministru, din luna octombrie a acestui an va intra în vigoare Directiva UE 24/2011, conform căreia statul român va deconta parţial serviciile medicale pentru orice cetăţean în oricare ţară a Uniunii. "Este vorba despre orice intervenţie şi tratament, care se pot realiza şi în România şi care sunt acoperite de CAS, dar pe care asiguratul alege să le facă în străinătate, urmând ca decontarea să fie făcută din FNUASS în limita prevăzută pentru aceleaşi servicii în cel mai scump spital din ţară", a explicat fostul ministru.

Aşa că, deşi o eventuală decizie a ministrului Eugen Nicolăescu de a nu mai finanţa spitalele private prin CAS ar fi pe termen foarte scurt în beneficiul spitalelor publice, din octombrie ea s-ar întoarce împotriva nu numai a spitalelor private, ci a întregului sistem sanitar românesc, care va "muri" indiferent de forma de proprietate. Publică sau privată, nu contează...


ANUL ŞI SCANDALUL
Vă amintiţi de "Legea Băsescu"?

Modificările dorite de Eugen Nicolăescu în finanţarea Sănătăţii survin la un an după o altă iniţiativă care a bulversat întreaga societate: aşa-numita "Lege Băsescu", prin care banii CAS ar fi fost transferaţi firmelor de asigurări private. La fel ca subsecretarul de stat Raed Arafat, forţat să demisioneze, medicii consultaţi atunci de BIHOREANUL afirmau că proiectul prezidenţial deturna pur şi simplu banii strânşi pentru sistemul public (circa 8-9 miliarde euro), fără să stimuleze concurenţa între furnizorii de servicii medicale.

Dr. Hadrian Borcea, şeful SMURD Bihor, afirma că proiectul avea "foarte multe goluri şi ambiguităţi, care lasă loc de interpretări şi desfiinţează concepte". De pildă, sintagma "asistenţa medicală de urgenţă este obligaţia statului şi dreptul cetăţeanului", existentă în actuala lege a sănătăţii, nu mai apărea deloc în proiectul prezidenţial. Însăşi definiţia medicinei de urgenţă năştea abuzuri, aceasta fiind descrisă ca "ansamblul de măsuri care, dacă nu sunt luate, pot determina pierderea de vieţi omeneşti sau a capacităţii de muncă". Altfel spus, se deconta intervenţia la un caz urgent numai dacă exista riscul ca pacientul să moară sau să rămână invalid. "Dacă cineva îşi fracturează piciorul la sport sau se taie la muncă, nici nu moare, nici nu rămâne musai invalid, dar totuşi suferă", arăta Borcea.

"Legea Băsescu" mai prevedea ca asiguratorii să deconteze doar un pachet minimal de servicii, nedefinit, iar cei care voiau mai mult să-şi facă asigurări suplimentare, de la 10 la câteva sute de euro lunar. Proiectul nu interzicea cartelul între asiguratori, nu punea condiţii ca aceştia să nu "fugă" cu banii, nu prevedea sancţiuni, nu garanta că pachetul de bază era decontat, nu crea concurenţă şi nu aducea bani în plus. "Asta nu e nici reformă, nici concurenţă! Corect era ca oamenii să poată alege, să fie un sistem de asigurări public obligatoriu, în baza căruia să beneficieze de un pachet minimal de servicii, şi un sistem privat facultativ", spunea dr. Carmen Pantiş, preşedinta Colegiului Medicilor Bihor.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
8 Comentarii
Spaga la fel ca la stat
"Noi nu ne măsurăm cu ei, ci cu spitale europene de renume" ... vaaai si amar de ce-a ajuns si Spitalul Pelican ... medicii consulta si dau tratamente fara chitanta, adica tot contra spaga, ca la stat, la intelegere cu pacientul ... spital european de renume ce sunteti !!!
Postat 25 Februarie 2013, 12:43 de marius
nu inteleg !
Nu inteleg de ce, intotdeauna, romanii doresc sa inventeze ceva? Sistemul de asigurari medicale private exista in occident, functioneaza de cand lumea, si functioneaza bine. Cum? Sunt mai multe firme de asigurari private, care au contracte cu diferite spitale. Eu, asigurat, imi aleg ce firma de asigurari doresc. In cazul in care am nevoie de internare, asiguratorul imi pune la dispozitie o lista cu spitalele agreate de ei, iar eu optez pt unul din ele. Dar la noi, nu!! Tot banutul trebuie sa fie sub controlul si in mana statului ! Sunt perfect de acord cu Ciprian. Mizeria, proasta calitate a serviciilor medicale, empatia cadrelo medicale, exista si cand nu era sector privat. Sectorul privat, de fapt, este o oportunitate a fiecaruia pt a beneficia de chestii atat de elementare, cum sunt curatenia, amabilitatea, promptitudinea, pe banul NOSTRU ! O alta aberatie a ministrului este cea legata de prestatia medicilor in sectorul privat. Majoritatea, presteaza doar in sectorul privat. Cei care presteaza in ambele parti, o fac la privat dupa masa, dupa orele de program din spitalul de stat. Ideea este urmatoarea:cum vii tu, ministru, sa spui medicilor ce sa faca in timpul lor liber ? Ei,
Postat 24 Ianuarie 2013, 09:41 de dorina
binsu
BANI FURATI SAU NEFURATI I AU INVESTIT INTR UN SPITAL NU I AU DOSIT IN CONTURI IN ELVETIA.....NU SINT UN FAN AL FAM MAGHIAR DAR ASTA E ADEVARUL......PE CIND LA JUDETEAN..........DIRECTORII FURA PRIN COTA PARTE CE O INCASEAZA DE LA FIRMELE CE FAC LUCRARI SI PRIN POSTURILE DE ASISTENTE SI DOCTORI PE CARE LE VIND,,,,SEFII DE SECTIE FAC MINARII CU FIRMELE DE MEDICAMENTE IAR DOCTORII LE I AU BANII FARA NICI O JENA BOLNAVILOR.NICI UNUL DIN ACESTIA DIN JUDETEAN NU PLATESTE IMPOZIT PE HOTIIILE DE MAI SUS....PE CIND PELICANUL PLATESTE SI ULTIMUL LEU................ATUNCI CARE E MAI HOT???????????
Postat 24 Ianuarie 2013, 03:35 de alin
medici
Calitatea serviciilor medicale nu pot fi comparate intre Pelican si Judetean. Daca stam sa calculam spagile pe care trebuie sa le dai la judetean, orice om care are putina ratiune alege calitatea de la Pelican.Pe cand la judetean era carantina la ATI,asta asa ca sa nu vada cineva cum isi bat joc de suferinzi,la Pelican nu e carantina,personalul se comporta ireprosabil,conditiile de spitalizare la cele mai inalte standarde. Si ca o propunere.. de ce nu se vrea ca toate spitalele sa fie private? tratamentele sa se faca contra cost dar si decontate de o societate de asigurari,la fel ca la service-urile auto. probabil ca si cel mai nevoias om ar fi interesat sa aiba o asigurare minima de sanatate. Se elimina astfel spagile,nu se mai pune problema conflictului de interese dar ar aparea concurenta care sigur ar fi in avantajul pacientilor,ar dispare acest CAS care numai deservicii aduce actualului sistem.
Postat 22 Ianuarie 2013, 21:27 de www
????????
toata ziua clanuri in sus,clanuri in jos.CARE-I MAI VALABIL CLANUL NEGUS SAU CLANUL MAGHIAR?raspuns CLANUL UNORA DIN POLITIE SI PARCHET, punct
Postat 22 Ianuarie 2013, 20:53 de ?????????
Tot ce e de stat e bun furat
Mai lasa-le incolo de spitale de stat, cand nu exista sectorul privat la fel de mizere, de infecte au fost, cu un personal care te tratau ca un ultim jeg daca nu intindeai suma potrivita in buzunarele asistentelor si doctorilor, cu un management care an de an acumulau datorii peste datorii. O fi facut jmecherii financiare familia Maghiar, o fi cei mai mari evazionisti, infractori,etc. chiar mi se rupe de ei, dar macar spitalul pe care-l conduc/patroneaza iti ofera conditii decente de spitalizare si tratament.
Postat 22 Ianuarie 2013, 19:14 de Ciprian
texte ieftine d-le cacuci
"Dacă noi făceam evaziune, credeţi că ne-ar mai fi premiat Primăria şi am fi ajuns în topul contribuabililor la bugetul local?" categoric da. secretul sa ajungi in top e evaziunea si da primaria var fi premiat.
Postat 22 Ianuarie 2013, 18:51 de marius
Ce înseamnă să nu vezi semnele !?!
Aşadar fagmilia Maghiar a rămas pe poziţii cu aceeaşi ca mentalitate, chiar dacă încep să se îngroape între ei. Oportunitatea e punctul de plecare, după care se caută punctele slabe ale sistemului de fraudat, iar apoi se cuantifică profitul, fară să se măsoare şi eficienţa, calitatea ori efectele cauzate cu intenţie. Asta inseamnă că ăştia nu vor pleca din lumea noastră decât chemaţi înainte de termen ... ceea ce s-a şi demonstrat ca mecanism pe deplin funcţional.
Postat 22 Ianuarie 2013, 16:51 de Carp III
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Premieră: 30 de biciclişti au călătorit cu trenul într-un mod inedit pentru a participa la primul brunch tradiţional în judeţul Bihor (FOTO)
  • Retro-mania: Din nostalgie şi pasiune, un grup de orădeni dau bani mulți pentru mașini de epocă (FOTO)
  • Artistă cu lipici: Rúzsa Magdi, una dintre cele mai iubite cântăreţe din Ungaria, a adunat mii de orădeni în Cetate, la Zilele Sfântului Ladislau (FOTO/VIDEO)
  • „Zi de zi aici vom fi!”: Protestatarii orădenii au dansat Hora Unirii, dar au cerut izgonirea PSD-ului din ţară (FOTO / VIDEO)
  • 'Călăreţii Diavolului' din Győr au făcut demonstraţii de turnir, iar bucătari iscusiţi au gătit bunătăţi ungureşti în Cetate. Vezi programul Zilelor Sfântului Ladislau (FOTO/VIDEO)
  • Spectacol de pomină la European Music Open: Trupa Castro Romero din Spania a adus muzica şi dansul flamenco pe scena orădeană (FOTO/VIDEO)
  • „Azi e zi de sărbătoare, Liviu Dragnea la-nchisoare!”: Miting cu participare redusă în Oradea după condamnarea şefului PSD (FOTO / VIDEO)
  • Ne enervează: Trotuarele de pe drumul expres sunt pline de buruieni (FOTO)
  • 'Apel către mafioţi: Căraţi-vă!'. Orădenii au ieşit din nou să protesteze, în faţa Prefecturii (FOTO / VIDEO)
  • Lunga vară fierbinte: Compania de Apă Oradea investeşte 10 milioane euro în reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON