Bătălia pentru Oradea: Care sunt colegiile şi candidaţii pentru Oradea la alegerile parlamentare

Ca toţi românii, orădenii vor vota pentru a doua oară uninominal, sistem ce înlocuieşte votul pe liste de partid după ce, în 2008, "listacii" deveniseră un fel de duşmani ai poporului, iar la îndemnul preşedintelui Traian Băsescu se urmărea "reformarea clasei politice" prin legarea parlamentarilor de alegători, în colegii mai mici decât circumscripţiile electorale judeţene.

La patru ani după adoptare, sistemul continuă însă să fie la fel de puţin cunoscut, atât în ce priveşte componenţa colegiilor, care cuprind fie câteva comune în jurul uneia mai mari ori a unui orăşel, fie câteva cartiere din municipiile reşedinţe de judeţ. Urmarea? În majoritatea cazurilor, alegătorii află în ce colegiu locuiesc şi cine le sunt candidaţii abia în ziua scrutinului, când văd buletinele de vot.

Pentru a alege pe 9 decembrie în cunoştinţă de cauză şi a putea urmări pe durata campaniei prestaţia celor care aspiră la un loc în Parlament, BIHOREANUL vă arată care sunt colegiile uninominale din Oradea şi cine sunt candidaţii înscrişi pentru fiecare în parte.

Tot 13, dar mai mici

Până la votul uninominal, alegătorii ştampilau liste de candidaţi întocmite pe partide pentru întreaga circumscripţie electorală, pe judeţ. Cu patru ani în urmă, argumentându-se că aşa vor deveni mai responsabili şi mai legaţi de glie, legea a fost schimbată, Bihorul fiind împărţit în 9 colegii pentru alegerea a tot atâţia deputaţi şi în 4 colegii pentru alegerea a patru senatori. Rezultatul poate fi descris lapidar "mai multă democraţie, dar mai complicată". Asta în teorie.

Oficial, împărţirea în colegii a ţinut cont de regula ca în fiecare asemenea "sector" să existe un număr relativ egal de alegători, astfel ca un deputat să reprezinte circa 50-70 de mii de cetăţeni, şi un senator aproximativ 120 de mii. Neoficial, un alt criteriu a fost ca, în urma negocierilor dintre partidele parlamentare de atunci, în legislativ să ajungă reprezentanţii formaţiunilor importante: PSD, PNL, PDL şi UDMR, plus la nivel naţional - fiindcă aşa prevede Constituţia - exponenţii minorităţilor etnice, altele decât cea maghiară.

Trasarea pe hartă a colegiilor a fost, aşadar, rezultatul unor târguieli în care a contat mai puţin forma "sectoarelor" şi mai mult ponderea fiecărui partid, calculată în baza aşa-numitului vot politic, adică a rezultatului obţinut la alegerea Consiliului Judeţean, considerat un fel de "mini-parlament" la nivel de judeţ.

În Bihor, cele nouă colegii pentru alegerea deputaţilor au fost stabilite după cum urmează: colegiul CD 1 în jurul oraşului Marghita, colegiul CD2 Săcueni, CD3 Aleşd, CD4 Beiuş-Ştei, CD5 Ceica, CD6 Salonta, CD7 Oradea Centru-Est-Sud, CD8 Oradea Nord-Vest şi CD9 Centru-Vest-Nord. Cele patru colegii senatoriale au fost fixate astfel: S1 Marghita-Săcueni (înglobând colegiile deputaţiale CD 1 şi CD 2), S2 Aleşd-Beiuş-Ştei (cuprinzând CD3 şi CD4), S3 Oradea sud-Salonta (format din CD5, CD6 şi CD7) şi S4 Oradea (alcătuit din CD8 şi CD9).

Amestecătură

Criteriile mai sus-enumerate au făcut ca Oradea să aibă două colegii senatoriale, dintre care unul, S3, cel mai mare, este o combinaţie între partea de sud a municipiului şi cea, tot sudică, a judeţului. Iar asta fiindcă din el face parte un singur colegiu pentru deputaţi din municipiu (CD7), celelalte două fiind alcătuite din comune şi un oraş (CD5 Ceica şi CD6 Salonta).

Botezat oficial colegiul 7 Oradea Centru-Est-Sud şi cunoscut neoficial ca fiind colegiul Nufărul-Velenţa, acesta cuprinde în realitate mult mai mult decât arată ambele denumiri. "Sectorul" are ca margini strada Sucevei în centrul oraşului, continuând spre est dincolo de Calea Clujului şi cuprinzând cartierul Podgoria, întorcându-se prin Velenţa spre sud până în capătul cartierului Nufărul şi în vest până la Universitate, înglobând inclusiv cartierul Grigorescu. În total, potrivit Biroului Electoral Judeţean, în acest colegiu îşi au domiciliul 56.470 de orădeni cu drept de vot.

În ultimii patru ani, aceştia au avut ca deputat un exponent al PSD, doctoriţa Sonia Drăghici (foto), fostă directoare a Spitalului de Boli Infecţioase, care în 2008 s-a clasat pe locul al treilea în preferinţele orădenilor din aceste zone (primul fiind consilierul local Dan Octavian şi al doilea fostul secretar general PDL Bihor Mircea Matei), dar a primit mandatul prin redistribuire. Altfel spus, pentru că nimeni nu a obţinut 50% plus unu din voturile alegătorilor, Drăghici a devenit deputat fiindcă voturilor sale le-au fost adăugate cele ale altor candidaţi ai PSD, din alte colegii, dar plasaţi şi mai slab în zonele respective.

Reprezentând acum USL, Drăghici va fi concurată în CD7 de pedelista Ionela Bruchental, fost subsecretar de stat în Guvernele Boc şi MRU ca vicepreşedinte al Agenţiei pentru Valorificarea Activelor de Stat şi fină a preşedintelui PDL Vasile Blaga. Alături de ele, în CD7 vor mai candida chimistul Ambruzs Ferenc (UDMR), medicul Balogh Arpad (PPMT), ofiţerul MApN în rezervă Ioan Mărcuş şi, ca reprezentant al PPDD, tânărul Marius Pop Blaga, fiul fostei judecătoare Elena Pop Blaga de la Tribunalul Bihor, arestate şi judecate în urmă cu câţiva ani pentru corupţie, dar în final achitată.

Senatorul cel mai "tare"

La fel ca bihorenii din sudul judeţului, orădenii din CD7 vor avea un acelaşi senator, în colegiul S3, cel mai mare din judeţ, care cuprinde şi colegiile CD5 şi CD6, totalizând 151.512 alegători, din care, cum am arătat, doar 56.470 sunt orădeni.

În urmă cu patru ani, câştigătorul mandatului de senator era aici fostul primar al Oradiei şi preşedinte al PDL Bihor, Petru Filip (foto), care trecuse de Smaranda Scridon (PNL), Sarkadi Zsolt (UDMR) şi Florian Pavel (PSD). De data aceasta, însă, Filip nu va mai candida în Bihor, ci în Vrancea, şi nu ca pedelist, ci în calitate de PSD-ist.

Pe 9 decembrie, mandatul de senator în colegiul S3 şi-l vor disputa medicul liberal Valeriu Boeriu (USL), fost deputat între 2004-2008, fostul prefect Gavrilă Ghilea, acum preşedinte interimar al PDL Bihor (în numele ARD), inginerii Szijarto Zoltan (UDMR) şi Torok Sandor (PPMT), plus PPDD-istul Vasile Dumbravă, un pensionar racolat recent după ce a fost refuzat de PSD să candideze sub sigla USL. PRM nu are candidat în colegiul S3 Oradea sud-Salonta, aşa că voturile alegătorilor români din aceste zone vor fi vânate de cele trei "blocuri româneşti" - USL, ARD şi PPDD.

Deputatul de "Rogerius"

Orădenii din nord-vestul oraşului, dar nu numai, vor vota pentru Camera Deputaţilor în colegiul CD8, delimitat de cartierul Episcopia (inclusiv), partea de nord a cartierului Rogerius prin bulevardul Ştefan cel Mare până la intersecţia cu strada Bârsei (lângă Stadionul FC Bihor), continuând către Transilvaniei până la şoseaua de centură în zona Uzinelor, întorcându-se spre Rogerius şi cuprinzând zona dintre Coposu până la malul drept al Crişului în Sovata, apoi pe Dacia până la Piaţa Creangă, pe Decebal până la intersecţia cu Tudor Vladimirescu, prin Ioşia Nord până la Piaţa Devei, şi de aici spre Calea Aradului prin Henrik Ibsen până la ieşirea din oraş. Potrivit BEJ Bihor, în acest colegiu sunt 69.358 alegători.

În 2008, mandatul de deputat al CD8 îl primea fosta inspectoare şcolară Peto Csilla (UDMR) (foto), clasată pe primul loc în alegeri, în faţa lui Mircea Bradu (PDL), a profesoarei Lia Pop (PSD) şi a lui Eduard Hellvig (PNL). De data aceasta, pe 9 decembrie competiţia se va da între avocatul consilier municipal liberal Ioan Cupşa (USL), inginerul Pasztor Sandor (UDMR), şi el tot consilier local, arhitectul Cristian Puşcaş (ARD), profesorul Nagy Zoltan (PPMT), fostul PDL-ist Mircea Matei (acum la PPDD) şi colonelul MApN în rezervă Grigore Bartoş (PRM).

Parlamentari de "centru"

Colegiul care va da al treilea deputat de Oradea este CD 9 Vest-Nord, cel mai întins: porneşte din Oncea pe Ştefan cel Mare, trece prin spatele Gării pe dealuri până la Parcul Brătianu, cuprinde partea centrală a oraşului aflată pe malul stâng al Crişului până la Piaţa Decebal, inclusiv Centrul Civic, continuă pe Sucevei până pe Calea Aradului, întoarce în Ioşia până la şcoala Avram Iancu, şi pe Splaiul Crişanei spre Rogerius până la strada Transilvaniei. Numărul alegătorilor din acest colegiu este, conform BEJ Bihor, de 63.271 persoane.

În 2008, sorţii l-au scos deputat pe Octavian Bot (pe atunci PDL), clasat pe locul trei în acest "sector", după liberalul Mircea Mălan şi UDMR-istul Csuzi Istvan. De data asta, deşi (re)primit în PNL, Bot va candida în Bucureşti, astfel că lupta pe CD9 se dă între fosta viceprimăriţă Florica Cherecheş (USL), economistul Călin Mocan (ARD), fost şef al Agenţiei şi apoi al Gărzii de Mediu, subinginerul Huszar Istvan, consilier local UDMR, inginerul Kristofi Kristof (PPMT), PRM-istul Ioan Romoşan, conferenţiar la Facultatea de Drept, şi pensionarul Antone Melintie (PPDD), fost viceprimar PDL al comunei Tinca.

Orădenii din colegiile deputaţiale CD8 şi CD9 îşi vor alege şi senatorul în colegiul S4, cu 132.630 de alegători. În 2008, acest mandat îl primea prin redistribuire PSD-istul Ioan Mang (foto) clasat pe ultimul loc, după PDL-istul Mihai Groza, UDMR-istul Iuliu Delorean şi fostul viceprimar Gheorghe Carp (PNL). Acum, pretendenţii la mandat sunt medicul Florian Bodog (USL), secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, preşedintele Clubului Sportiv Crişul, Ionel Bungău (ARD), inginerul Csuzi Istvan (UDMR), manager al OTL, inginerul Zatyko Gyula (PPMT), profesorul universitar Mihai Drecin (PRM) şi PPDD-ista Elena Pop Blaga, fosta judecătoare arestată de DNA, pensionară.

Aleşi pe simulări

Conform unor simulări realizate la nivel naţional pe baza mediei sondajelor de opinie din ultimele trei luni, în cursa pentru Parlament favoriţi sunt, ca în toată ţara, candidaţii USL. Dacă în judeţ aceştia ar câştiga cu 50% plus unu din voturi CD3 Aleşd (prin actualul deputat Lucia Varga), CD4 Beiuş-Ştei (viceprimarul Beiuşului, Gheorghe Costin) şi CD5 Ceica (primarul comunei Drăgăneşti, aflat la al cincilea mandat), precum şi S2 Beiuş (Cristian Bodea), în Oradea prognozele indică tot o victorie a alianţei PSD-PNL-PC: în CD7 - Sonia Drăghici, în CD8 - Ioan Cupşa, în CD9 - Florica Cherecheş, în S3 - Valeriu Boeriu şi în S4 - Florian Bodog.

UDMR ar câştiga în judeţ CD1 Marghita (prin actualul senator Cseke Attila), CD2 Săcueni (consilierul judeţean Szabo Odon) şi S1 Marghita-Săcueni (fosta viceprimăriţă Rozalia Biro), dar în Oradea pare să nu aibă şanse la un parlamentar. ARD s-ar clasa pe locul trei, atât în judeţ, cât şi în municipiu, urmând să primească mandate de deputaţi prin redistribuire şi suplimentare în CD4 Beiuş (fostul şef al Direcţiei Silvice, Liviu Laza Matiuţa), în CD6 Salonta (fosta şefă a Cancelariei prefectului Adelina Coste), şi în S3 (fostul prefect Gavrilă Ghilea).

Estimările sunt, însă, doar teoretice, ţinând cont de procentele cu care au fost creditate principalele forţe politice în sondajele de până acum. Dacă se vor şi adeveri pe 9 decembrie, asta depinde de alte două amănunte: dacă alegătorii vor merge la urne şi dacă până atunci nu se vor răzândi în funcţie de prestaţia politicienilor. Bună sau proastă...  

ÎMPĂRŢEALĂ ÎNCÂLCITĂ

Pe lângă cei trei deputaţi din colegiile 7, 8, 9, orădenii vor avea şi doi senatori. Unul va reprezenta colegiul 3, ce cuprinde CD7 Oradea, CD5 Ceica şi CD6 Salonta, iar celălalt pe orădenii din colegiul 4, format din colegiile deputaţiale CD8 şi CD9.

CD7 Oradea Centru-Est-Sud (pe hartă, în roşu) se întinde din strada Sucevei spre est până în Podgoria şi spre vest până la Universitate, în nord până în Velenţa, iar în sud până în capătul cartierului Nufărul.

CD8 Oradea Nord-Vest (evidenţiat cu albastru) cuprinde cartierul Episcopia, bulevardul Ştefan cel Mare până la intersecţia cu strada Bârsei, continuând pe Transilvaniei până la centură, cvartalul dintre Corneliu Coposu până pe Sovata, Dacia până la Piaţa Creangă, Decebal până la Piaţa Cazărmii, Ioşia Nord până la Piaţa Devei, zona Aleea Călinului şi Henrik Ibsen până la ieşirea spre Arad.

CD9 Oradea Centru-Vest-Nord (galben) e cel mai întins: porneşte din Oncea spre est până la Parcul Brătianu şi dealuri, cuprinde partea centrală a oraşului aflată pe malul stâng al Crişului până la Piaţa Decebal, inclusiv Centrul Civic, continuă pe Sucevei până pe Calea Aradului, în Ioşia până la şcoala Avram Iancu, şi pe Splaiul Crişanei spre Rogerius până la strada Transilvaniei.

Împărţirea oraşului în colegii uninominale este, cum se vede, extrem de complicată, deoarece legea electorală a ţinut seama nu de forma oraşului, pentru a desena pe hartă trei "sectoare" egale, ci de densitatea populaţiei, astfel încât în fiecare colegiu, indiferent de numărul caselor şi blocurilor, numărul alegătorilor să fie relativ acelaşi.

LOTERIE
De la candidatură la Parlament

Pentru că e complicată şi injustă, permiţând ca politicieni clasaţi pe ultimele locuri în colegii să ajungă parlamentari în detrimentul celor preferaţi de alegători, USL a încercat în vară să schimbe legea electorală, astfel încât în legislativ să intre doar candidaţii situaţi pe primul loc. La solicitarea PDL, însă, Curtea Constituţională a respins modificarea legii, astfel că şi scrutinul din 9 decembrie se va desfăşura tot după regulile din 2008. Ca urmare, vor fi siguri de victorie doar candidaţii care câştigă alegerile în colegiile lor cu majoritatea voturilor, ceilalţi putând deveni parlamentari doar prin redistribuirea voturilor şi suplimentarea mandatelor. Redistribuirea înseamnă că un candidat care nu a obţinut 50% plus unu din voturi în colegiul său poate primi voturile culese de tovarăşii de partid în alte colegii, până adună numărul necesar unui mandat.

Un efect al legii, ignorat în 2008, va fi suplimentarea mandatelor, adică creşterea numărului de parlamentari, iar asta, culmea, din cauza candidaţilor care vor câştiga colegiile cu majoritate absolută. Cum voturile celorlalţi candidaţi, rămase nefolosite după redistribuire, nu pot fi "pierdute", ele vor fi utilizate pentru crearea de mandate pentru candidaţii partidelor mai mici, astfel că norocoşii care concurează în colegiile mari, cu mulţi alegători, vor primi mandate ce vor dubla mandatul candidatului care a câştigat colegiul cu 50% plus unu. În această situaţie se estimează că va fi reprezentantul ARD din S3 Oradea, care va fi al doilea senator al Oradiei în eventualitatea în care reprezentanţii USL din S2, S3 şi S4, plus cel al UDMR din S1, vor câştiga cu majoritatea voturilor valabil exprimate.

Ca urmare, paradoxal, în loc ca în următorii patru ani să avem mai puţini parlamentari, corespunzător cu scăderea populaţiei, vom avea, dimpotrivă, mai mulţi...