URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
30 Octombrie 2018, 08:04

Ard gazul de pomană! Deşi avem resurse, conducerea Consiliului Judeţean Bihor nu a făcut nimic pentru extinderea reţelelor de gaz!

Ard gazul de pomană! Deşi avem resurse, conducerea Consiliului Judeţean Bihor nu a făcut nimic pentru extinderea reţelelor de gaz! NU LE ARDE... Locuitorii unor oraşe bihorene, cum este şi Aleşdul, sunt nevoiţi să-şi asigure încălzirea ca pe vremea străbunicilor, cu lemne, inclusiv la bloc, în vreme ce magistrale de gaz în care s-au investit milioane de euro se află la o aruncătură de băţ. În loc să se preocupe de această problemă, troica de la conducerea CJ sifonează banii bihorenilor pe prostii şi afaceri clientelare
Ard gazul de pomană! Deşi avem resurse, conducerea Consiliului Judeţean Bihor nu a făcut nimic pentru extinderea reţelelor de gaz! ÎN EPOCA DE LEMN. Locuitorii unor oraşe importante, cum este şi Aleşdul, sunt nevoiţi să-şi asigure încălzirea ca-n secolul trecut, cu lemne, chiar şi cei care stau la bloc. CJ nu le dă niciun sprijin primarilor pentru infrastructura de gaz, dar le promite... bazine de înot
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Munţii noştri aur poartă, dar de el profită alţii. La fel se întâmplă, mai nou, şi cu gazul. România deţine cele mai mari resurse de gaze naturale din Europa continentală, de care se pregătesc să se bucure, însă, vecinii. Motivul? Lipsa de reţele îi ţine pe investitori la distanţă, iar pe cetăţeni îi obligă să se încălzească, la fel ca în trecut, cu lemne, tot mai puţine şi mai scumpe.

Din acest punct de vedere, Bihorul stă mai prost decât media naţională, iar autorităţile nu fac absolut nimic pentru a recupera handicapul. În ciuda propriei Strategii de Dezvoltare, Consiliul Judeţean n-a început niciun demers pentru a branşa măcar o singură localitate la magistralele de gaz. O "realizare" cât o condamnare la înapoiere...

Pe capul primarului

Gheorghe Bota, edilul din comuna Rieni."În fiecare dimineaţă vin oameni să ceară lemne. De unde să le dăm? La urma urmei, nu asta-i treaba Primăriei. E ca şi cum la oraş ar merge la primar pentru butelie de aragaz", spune Gheorghe Bota (foto), edilul din comuna Rieni.

Locuitorii de aici, la fel ca în tot judeţul, sunt disperaţi. După decenii de jaf ca-n codru, lemnul a ajuns să coste o avere. Anul trecut, un metru ster era între 150-200 lei. Acum a ajuns la 250-300 lei şi se va scumpi în continuare, pe măsură ce se apropie iarna. Povestea se repetă de câţiva ani şi a devenit de-a dreptul o problemă socială.

"De apă şi canalizare te mai poţi lipsi. Sapi o fântână, foloseşti WC-ul din fundul curţii. Dar dacă lemne nu mai sunt, cu ce te încălzeşti? Vrem gaz!", zice un localnic. Şi nu cere defel imposibilul: magistralele sunt aproape, şi la Ştei, şi lângă Beiuş, oraşele între care se află comuna. Numai că gazul nu vine...

Luaţi la mişto

Paradoxul e că după descoperirea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră, România a devenit ţara cu cele mai mari rezerve din Europa. Cantitatea estimată, 115 miliarde metri cubi, ar fi suficientă pentru a satisface piaţa internă, ba şi pentru a exporta, dar autorităţile nu vor şi nu pot.

Anul trecut, ministrul de Externe al Ungariei, Szijarto Peter, a obţinut de la liderii coaliţiei guvernamentale de la Bucureşti acceptul de a ceda o mare parte din producţie ţării vecine, prin conducta BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), redusă de Budapesta doar la BRU. Magistrala se va opri în Ungaria, care va deveni hub regional prin reexportarea gazului românesc spre Austria, Slovacia, Ucraina, Croaţia şi Serbia.

Astă-vară, un alt oficial maghiar, Terhes Kristof, preşedintele FGSZ (echivalentul Transgaz) a explicat cinic: România nu are ce face cu gazul, fiindcă doar 30% dintre gospodării sunt conectate la reţele, pe când în Ungaria sunt 95%. "Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare cu el?", a ironizat şeful FGSZ incapacitatea autorităţilor române de a valorifica preţioasa resursă.

Sub media pe ţară

După criteriul accesului la gaz, Bihorul e mult sub media naţională. Conform Strategiei de Dezvoltare a judeţului pe perioada 2014-2020, din cele 100 oraşe şi comune, doar 22 sunt conectate la magistralele în a căror extindere Transgaz a investit milioane de euro.

O asemenea conductă străbate judeţul paralel cu graniţa (de la Avram Iancu până la Abrămuţ), cu ramificaţie spre Aleşd, o alta trece pe direcţia Cefa - Beiuş, fără însă ca vreunul din cele două oraşe să poată folosi gazul. În aceeaşi situaţie sunt zecile de comune de pe aceste trasee. Potrivit Strategiei, "din distribuţia geografică a localităţilor care au acces la reţeaua de gaze naturale se observă că acestea sunt poziţionate cu precădere în nordul şi în vestul judeţului". Restul stau pe sec.

Extindere stopată

Extinderea reţelelor de distribuţie s-a făcut cu ţârâita, iar de câţiva ani deloc. Din 2007, când existau 402 km de conducte, până în 2011, când lungimea a ajuns la 546 km, ritmul de extindere a fost de 35,9%, ceea ce a permis un consum mărit de la 14,95 milioane mc la peste 43 milioane mc.

Dezvoltarea a îngheţat când Consiliul Judeţean a încetat asocierea cu o firmă din Arad, înfiinţată în 2006 împreună cu 70 de primării: Gaz Bihor SA a intrat în declin odată cu firma privată, al cărui patron a fost arestat, iar asocierea a fost dizolvată.

"De doi ani nu am auzit pe nimeni de la judeţ spunând cuvântul gaz", zice primarul din Rieni. Fără gaz, nivelul de trai rămâne blocat în lozinci, iar investitorii nu vin. "Nu există investitor care să nu ceară gaz. Asta ca să nu mai spun că şi locuitorii de la blocuri se încălzesc cu lemne", afirmă şi primarul din Ştei, Iulian Bălaj.

Vina pe primari

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Traian Bodea Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Traian Bodea (foto), explica anul trecut delăsarea învinuind primarii că nu au cerut bani pentru introducerea gazului. "Toţi au vrut fonduri pentru biserică, şcoală şi asfaltări", spunea el, admiţând însă că implicarea CJ ar fi fost, oricum, limitată. "Putem cel mult să facem legătura între administraţiile locale şi Transgaz sau, în limita bugetului, să finanţăm studii de fezabilitate şi proiectele tehnice pentru introducerea reţelelor".

Or, susţinerea Judeţului e absolut necesară. Pe de o parte SF-urile şi PT-urile costă sute de mii de euro, bani pe care primăriile nu-i au, pe de alta nicio firmă de distribuţie nu investeşte pentru un număr mic de consumatori. În această situaţie, CJ avea cel puţin două posibilităţi: fie să aloce fondurile către primării nu "pentru biserici", ci cu destinaţie expresă pentru documentaţiile în vederea introducerii gazului, fie să înfiinţeze împreună cu primăriile o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care să preia sarcina la nivelul întregului judeţ. Modelul există: de pildă ADI Ecolect, în care CJ este asociat cu toate cele 100 primării din Bihor pentru a gestiona colectarea deşeurilor din tot judeţul.

Pe cont propriu

preşedintele CJ Bihor, Pásztor SándorCu o lună în urmă, BIHOREANUL a cerut arhitectului şef al judeţului, Maria Simon, şi preşedintelui CJ, Pásztor Sándor (foto), o discuţie despre eventualele planuri şi acţiuni pentru extinderea distribuţiei de gaz, dar s-a lovit de refuzul amândurora. Simon a pretextat că nu are voie să vorbească fără acceptul "conducerii", purtătorul de cuvânt Adrian Simon a cerut să i se dea o cerere scrisă, iar Pásztor, abordat direct, a promis o întâlnire în trei cu arhitectul şef, pentru ca marţea trecută să se sucească şi să se ascundă, punându-şi subalternul să anunţe că organizează o "dezbatere" pe subiect, vineri, la Beiuş.

Atât doar că "dezbaterea" a fost, de fapt, o încropeală. Profitând că la Beiuş începea Târgul Toamna Bogată, şefii CJ au convocat aici, în pripă, primarii din zonă, cărora le-au transmis, însă, să se descurce... tot singuri. "A venit vicele Ioan Mang şi Adrian Simon să ne spună că s-au gândit ca primăriile să facă ADI-uri care să discute cu firmele de distribuţie", a dezvăluit un primar participant la "dezbatere".

Nici vorbă ca şefii CJ să se fi angajat la o implicare concretă. "Ne-au zis că primarii să facă patru ADI-uri în judeţ, în Sud, Centru, Nord-Vest şi Nord-Est, dar Consiliul Judeţean nu va face parte din ele".

Plagiat

Culmea e că "propunerea" transmisă de Mang este doar un copy-paste a ceea ce, ignoraţi de conducerea judeţului, primarii din două zone oricum începuseră să facă singuri încă de anul trecut. "Când am văzut că Judeţul nu ne ajută cu nimic, am început înfiinţarea unei ADI pentru introducerea gazului. Ne-am asociat 11 primării din zonă şi vrem să tragem gaz de la conducta de la marginea Beiuşului", spune edilul din Rieni. De altfel, actele sunt deja depuse la Judecătoria Beiuş, care urmează să aprobe statutul Asociaţiei, astfel încât aceasta să poată comanda documentaţia şi să liciteze serviciile unei firme de distribuţie.

La fel au procedat şi primarii din Aleşd, Aştileu, Tileagd şi Ţeţchea, frustraţi că nu se pot lega la magistrala blocată încă din 2007 la Urvind, unde localnicii cer Transgaz sume ameţitoare pentru a permite prelungirea conductelor, susţinuţi chiar de primarul UDMR al comunei Lugaşu de Jos, Sorban Levente.

"Stăm cu magistrala de gaz la 200 de metri de satul Uileacu de Criş şi la vreo 2 km de centrul comunei. Păcat de banii pe care i-a băgat Transgaz în conducte din care nu putem folosi gazul", spune şi primarul din Tileag, Adrian Codrean, cu speranţa că poate-poate conductele vor ajunge şi în comuna lui, trase de la viitorul Parc Industrial. Cine ştie, însă, când...


SPRIJIN NEOFICIAL
Ajutaţi de... Petru Filip

Conectarea la gaz nu este o sarcină uşoară nici măcar când o primărie are întocmite toate documentaţiile necesare. Primăria oraşului Ştei, de exemplu, a depus actele la Ministerul Energiei încă din 2010, un an mai târziu acesta desemnând SC Melfi SRL să execute lucrările de introducere a gazului şi să opereze serviciul de distribuţie în plan local, însă nu a început şantierul nici în 2017, motiv pentru care anul acesta contractul a fost reziliat, iar acum va licita pe cont propriu lucrarea.

Petru Filip, fost primar Oradea, consilier al lui Călin Popescu TăriceanuDe altfel, pentru a rezolva problema gazului, mai mulţi primari din zona Beiuş - Ştei au bătut anul acesta drumul spre Capitală, unde "intrarea" la ministrul Energiei, Anton Anton (ALDE), le-a fost rezolvată de... Petru Filip (foto), fostul primar al Oradiei, devenit consilier al preşedintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. "Adevărul este că pe un primar de oraş mic sau de comună nu-l bagă nimeni în seamă la Bucureşti. Dacă nu era Filip, nu intram la ministru. El ne-a încurajat să ne facem ADI. Dar şefii de la CJ nu au mişcat niciun deget pentru noi", a declarat BIHOREANULUI unul dintre primari.

Nimic nou pentru bihoreni din acest punct de vedere. S-au obişnuit deja ca aleşii lor să participe la tot felul de evenimente, de la zilele comunelor la festivalul tocăniţei, şi să le promită bazine de înot, care nu încălzesc pe nimeni cu nimic, în loc să-i ajute să rezolve adevăratele nevoi...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Infringement
2008:Romania intra in ue.I se pun la dispozitie fonduri europene.Trecura anii.2015.Fiecare localitate cu minim 2000 cetateni trebuie sa asigure locuitorilor apa curenta.2018: Fiecare localitate cu minim 2000 cetateni trebuie sa asigure locuitorilor servicii de canalizare.In caz contrar ,urmeaza amenzi zilnice pina la conformare. Pentru gaz nu ne-a dat nici un target.Doar plan de "liberalizare" a pretului,esalonat pe toti acesti ani.Deci gazul nu e obligatoriu sa ajunga la cetateanul roman, iar daca totusi ajunge,din greseala sau intimplare, trebuie sa fie la pretul impus de bruxelles.Deci suntem conformi,conducerea CJ nu are nici o vina...dintr-o anumita perspectiva, poate fi chiar felicitata pentru contraperformanta ei,care poate nici macar nu e intimplatoare. Mai mult,Oradea face dovada ca nu se afla in judetul bihor,pentru ca toti oradenii sunt racordati la gaz,la case,la blocuri,buteliile sunt doar pentru nostalgici, care nu vor sa-si schimbe diuzele la aragaz...in consecinta municipiul oradea nu este atins de subiectul articolului, nici HCL-urile CL.
Postat 30 Octombrie 2018, 19:51 de excalibur
Râde ciob de oală sparta
Ăștia ard gazul degeaba pe când nebunu' din primarie interzice total accesul oradeanilor la gaze. E vreo diferență între unii și alții? Nu!
Postat 30 Octombrie 2018, 19:17 de oradeanbihor
Iar bați câmpii, Crișule !?!
Te iei după câte un ungur care, la rândul lui bate câmpii pe la Budapesta despre BRUA ... crezând că prezența UDMR la guvernare va asigura gaz dinspre RO către HU !?! Când o să-ți vezi tu ceafa fără oglindă o să se întâmple asta. Iar dacă te iei după un prostalăul de e "neterminatul" lui Micula de la Rieni ... o să ajungi să crezi că scopul ține de surse, pe lemne sau pe gaz, nu de încălzirea locuințelor pe timp friguros !?! Așa cum nu CJ-urile sunt abilitate să asigure lemne de foc, tot așa nu are treabă cu rețelele de gaze care, precum sobele din casele oamenilor, nu sunt ale Bihorului decât ca niște bucăți lungi de țevi, conectori și robineți !?! Nu vezi că numai primarii liberali au probleme cu gazul, în timp ce restul ... ori își fac stații de transfer din surse proprii, ori tac și așteaptă să apară programe naționale sau europene aferente acestui demers ?!?
Postat 30 Octombrie 2018, 08:42 de CrisDumi
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON