URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 04 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Singurii care mai pot cât de cât supraviețui sunt beneficiarii pensiilor speciale. În ei ne e speranța să ducă mai departe flacăra românismului... Când se vor termina toate cele patru faze ale apocalipsei, vom ieși mai întăriți. Iar o parte, de-a dreptul țepeni... Vezi care sunt aceste faze, într-un articol de opinie semnat de Mircea Chirilă.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Să strigi în gura mare că n-ai ce-ţi trebuie pentru munca de zi cu zi e interzis în sistem. În orice sistem. E revoltă, e disidenţă, e sabotaj! Dăunează la funcţie, la avansări, la sporuri sau măriri de salarii, la relaţiile cu colegii şi cu şefii. Frica de realitate şi băgatul capului în nisip prevalează în faţa sincerităţii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
17 Iulie 2017, 11:00

Apă de ploaie: Bihorenii din nord-vestul judeţului trebuie să-şi cumpere apă din magazin întrucât cea de la robinet e de nebăut

Apă de ploaie: Bihorenii din nord-vestul judeţului trebuie să-şi cumpere apă din magazin întrucât cea de la robinet e de nebăut LA IZVOR. Majoritatea localnicilor din zona Diosig-Roşiori îşi aduc apă de la un izvor de la marginea drumului spre Ianca. "Apa de la robinet nu-i de băut. O plătim degeaba", acuză un localnic din Mihai Bravu
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Locuitorii din Diosig sunt în pragul revoltei. În plină caniculă, îşi cumpără apa din ABC-uri sau şi-o aduc cu bidoanele de unde pot, asta deşi comuna are propriul operator de apă şi canalizare. "În fiecare vară ne opreşte apa. Acum, mai ales seara, curge la robinet, dar e plină de mizerii", spune localnicul Gőndor Florin.

La fel păţesc şi cei din majoritatea aşezărilor de pe graniţa cu Ungaria. Motivul? Înfiinţată în 2015 de primarii comunelor conduse de UDMR, Agenţia de Dezvoltare Intracomunitară Nord - Vest este incapabilă să ofere servicii de calitate.

Apă la flacon!

În localităţile din nord-vestul judeţului, cel mai bine se vinde apa. La flacon, la bidon, la orice. "De când a dat căldura, vând câteva baxuri pe zi. Cel mai bine trece apa la bidon de 5 litri. Nici nu mai am", zice angajata unui ABC din Diosig. Deşi comuna are propria reţea de apă, aceasta curge cu intermitenţă. "Vii de la muncă şi nu poţi să speli o haină, să faci un duş, să pui de-o zeamă. Când e an secetos, e catastrofă!", se plânge o femeie.

Chiar şi atunci când curge, apa este de nefolosit. "Când bagă presiune mai mare pe ţeavă, să ajungă în toată comuna, vine cu mizerie. Nici vorbă să fie bună de băut", spune Gőndor Florin (foto). Bărbatul îşi cară apă cu maşina de la 4 kilometri distanţă. "Este un izvor pe drumul de Ianca, de unde îşi aduc apă toate satele din zonă", explică bărbatul. Cei care nu au maşini sunt condamnaţi s-o cumpere din magazine. "Luăm la flacon. E scumpă, dar măcar nu ne îmbolnăvim", spune un localnic.

Situaţia e cu atât mai revoltătoare cu cât localităţile din zonă au propriul operator de apă şi canalizare. Însă doar le ia banii...

Autonomie de robinet

ADI Nord-Vest a fost înfiinţată în 2015 de şefii a 22 de administraţii conduse de UDMR. Printre acestea s-au numărat localităţi din Zona Metropolitană Oradea, precum Biharia, Borş şi Cetariu, oraşe ca Marghita, Săcueni şi Valea lui Mihai, dar şi comune cum sunt Roşiori, Diosig, Sălard sau Tarcea. Ulterior, au mai fost atrase în asociere şi câteva comune româneşti precum Abram, Brusturi, Sârbi şi Spinuş, amăgite că vor atrage mai uşor fonduri europene.

Dincolo de angajarea unor protejaţi de partid cum ar fi Balogh Ferencz, pus director de fostul lider UDMR Bihor, Alexandru Kiss, şi de a creşte influenţa Uniunii în zonă, agenţia construită în jurul societăţii Apă Canal Borş avea de răspuns unor realităţi din piaţă.

Pe de o parte, localităţile din asociere aveau nevoie de apă, canalizare şi staţii de epurare pentru a îmbunătăţi confortul populaţiei şi a corespunde cerinţelor de mediu ale UE iar pe de altă parte, aţâţaţi de politicieni, locuitorii zonei reclamau înfiinţarea propriei societăţi. Aparegio, operatorul creat în jurul Companiei de Apă Oradea, şi-a ostilizat în 2011 clienţii din Biharia după ce a impus în comună tarife de oraş, de trei ori mai mari decât cele "rurale". De asemenea nu este de neglijat nici faptul că, după ani de agricultură intensivă, care au depreciat resursa proprie, vecinii de peste graniţă şi-au manifestat dorinţa de a "importa" apă curată din Bihor, iar dialogul cu reprezentanţii UDMR le-ar fi mult mai uşor, fie şi pentru că n-ar mai exista bariera de limbă. Operarea unui areal atât de vast s-a dovedit însă o pălărie prea mare pentru firma din Borş a ADI Nord-Vest!

Probleme în lanţ...

Astăzi, nu există localitate din asociere care să nu aibă probleme cu apa. Locuitorii din satul Mihai Bravu, comuna Roşiori, deşi au reţelele trase în casă, beau şi gătesc cu apă adusă dintr-un sat învecinat. "Folosim apa de la robinet numai la spălat, că a noastră, de la robinet, pute a canal. Dacă o laşi în pahar, într-o zi face muci. Nici vorbă s-o poţi bea!", spune o bătrânică.

Situaţia este general valabilă. "În foarte multe locuri din nord-vestul judeţului sunt probleme", confirmă liderul PPMT Bihor, Csomortanyi Istvan (foto). Bun cunoscător al situaţiei din bazinul electoral pe care şi-l dispută cu UDMR, acesta are exemple cu nemiluita. "Apa din rezervorul de la Târguşor nu se curăţă nici dacă o fierbi, la Valea lui Mihai oamenii puneau anul trecut poze cu viermi pe Facebook, să se vadă cât de rea e apa, iar la Diosig prizele de apă au fost puse într-o zonă mlăştinoasă de pe cursul Ierului", reclamă Csomortanyi. PPMT-istul ştie şi vinovatul: "Înfiinţarea ADI Nord-Vest a fost iniţiată peste tot de grupurile UDMR".

Lucrări cu ţârâita 

De cealaltă parte, primarii UDMR susţin că n-au ce face. "Oamenii au tot dreptul să se plângă. Aşa este de 50 de ani. În 2014 am contractat o firmă ca să schimbăm reţelele, dar am avut probleme cu decontările", zice edilul din Diosig, Mados Attila (foto).

Potrivit acestuia, comuna a contractat finanţări de 5,4 milioane lei pentru reabilitarea a 47 kilometri de reţea, construirea unui rezervor de 200 metri cubi şi contorizarea consumatorilor. Derulată pirn Programul Naţional de Dezvoltare Locală, investiţia a fost finanţată însă cu porţia. "Acum avem banii şi sperăm ca până la sfârşitul anului să terminăm lucrările", spune Mados.

Instrument financiar inventat de fostul Ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, pentru a-şi recompensa aliaţii politici, PNDL presupune contractarea de finanţări între beneficiari şi Minister. Dacă iniţial Consiliul Judeţean, iar ulterior Prefectura, monitorizau investiţiile, astăzi evidenţele sunt la nivel central. În Bihor au fost contractate circa 190 de proiecte, toate în diferite stadii de implementare. "La Abram, de exemplu, plăţile cu ţârâita au băgat constructorul în insolvenţă când 90% din reţea era făcută. Dacă investiţia rămâne nefuncţională, în doi-trei ani se va distruge şi vom plăti alţi bani pentru punerea în funcţiune!", avertizează consilierul judeţean liberal Călin Gal.

"Calitate îndoielnică" 

De altfel, întregul ADI Nord Vest este blocat din cauza PNDL. "Nu este localitate membră care să nu aibă probleme cu apa", recunoaşte directorul Balogh Ferencz (foto). Cum finanţările pentru investiţii de milioane vin abia de ordinul câtorva sute de mii de lei pe an sau deloc, mulţi constructori au intrat în insolvenţă. Aşa s-a întâmplat cu Selina la Săcueni, cu Pop Energia la Diosig, cu Depona la Abram, iar şirul ar putea continua.

Din această cauză ADI-ul a preluat până acum reţelele din doar 14 localităţi din totalul celor 26 membre în asociere. Oraşe precum Marghita şi Săcueni, comune ca Biharia, Cetariu, Lugaşu de Jos, Sârbi sau Şimian se descurcă cum pot. "Cum nu s-a făcut predarea reţelelor între constructor şi beneficiar, nu avem ce opera", spune Balogh.

Nici localităţile preluate efectiv, precum Valea lui Mihai, Diosig, Sălacea sau Tarcea, nu o duc mai bine. "În majoritatea comunelor calitatea apei este îndoielnică, iar serviciile funcţionează cu derogare de la Sanepid pentru că are prea mult arsen", zice directorul.

Investiţiile necesare sunt estimate la circa 280 milioane euro, iar asocierea speră să atragă o parte din bani prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, aşa că pregăteşte proiecte. Până atunci, ADI-ul se ocupă de ce poate: a autorizat provizoriu serviciul din fiecare comună, a încheiat contracte cu consumatorii şi a scumpit preţul apei la 2,82 lei metrul cub, cu doar 66 de bani sub tariful din Oradea. Să ştie localnicii că, dacă nu la calitatea serviciilor, măcar la preţuri s-au apropiat de oraş...


UNIŢI PENTRU APĂ
Mici, dar mulţi...

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) sunt forme de asociere pe care localităţile le-au constituit după 2009 pentru a accesa fonduri comunitare. Pentru că UE nu finanţează infrastructura de apă a unei comune, investiţia fiind prea mică, localităţile s-au asociat pentru a depune proiecte împreună.

În Bihor au fost înfiinţate în ultimii ani 24 de asocieri, majoritatea cu scopul de a atrage investiţii în infrastructura de apă, canalizare şi drumuri. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Zona Metropolitană Oradea, care reuneşte comunele limitrofe ale municipiului, şi Aparegio, constituită în jurul Companiei de Apă Oradea, care gestionează serviciile de apă şi canalizare în 24 de localităţi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
De nebăut
Din rețea e de când lumea,doat că pe vremea dictaturii asta nu se recunoștea
Postat 17 Iulie 2017, 17:09 de crisan
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4163 RON
  • 1 EUR = 4.8288 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON