Ajutaţi să se ajute

Pentru un om care rămâne şomer, orice cheltuială devine prea mare, orice job pare o carieră şi fiecare interviu ratat e perceput ca o catastrofă.

În vreme de criză, găsirea unei slujbe a devenit un tur de forţă. Iar când candidatul este o persoană cu handicap, o adevărată minune! Din acest motiv municipalitatea vrea să finanţeze din bani europeni înfiinţarea unor firme speciale, în care persoanele cu dizabilităţi care doresc să iasă din rândul asistaţilor social să poată munci. După puterile lor...

Condamnată la baston

Femeia a avut loc de muncă până la sfârşitul anilor '90. "Pe vremea lui Ceauşescu am lucrat la Mioriţa, iar apoi la o fabrică de tricotaje din Sânmartin, până când am fost pensionată de boală", povesteşte Elena Covăşdan, una din membrele Fundaţiei de Scleroză Multiplă. Perfidă, boala s-a instalat treptat. "La început simţeam din când în când că îmi pierd echilibrul, pe urmă lucrurile s-au tot înrăutăţit, până nu am mai putut sta pe picioare", zice Lenuţa.

Medicii au pensionat-o în 1999, iar de atunci viaţa ei socială se reduce la întâlnirile cu prietenii, majoritatea membri ai Fundaţiei. "Am noroc cu soţul, pensionar de boală şi el, că mă ajută foarte mult. Altfel nu ştiu cum m-aş descurca", spune femeia. Odată cu pensionarea, veniturile familiei au scăzut, iar Lenuţa simte asta ca pe o lovitură.

Deşi dependentă de baston, bolnava spune că, la fel ca atunci când realizează felicitările de sărbători pentru Fundaţie, ar face orice muncă ce nu implică un efort fizic deosebit. "Cred că oricare din colegii de la Fundaţie ar munci. De exemplu, pentru mine n-ar fi o problemă să lucrez cu mâinile", zice încrezătoare Lenuţa.

La fel ca ea sunt sute de orădeni care suferă de diferite afecţiuni şi şi-ar dori un job. Într-o vreme în care cu greu îşi găsesc o slujbă chiar şi cei sănătoşi...

Impulsul necesar

Pentru a veni în ajutorul persoanelor cu handicap, Primăria lucrează la un proiect privind înfiinţarea unor firme sociale destinate exclusiv lor. "Pentru România e un concept nou, dar în ţările civilizate se practică de mult. Practic, este vorba de firme sociale în care sunt angajate persoane cu handicap şi doar unul sau doi salariaţi sănătoşi. Aceştia se ocupă de afacere sau fac muncile pe care nu le pot presta colegii lor", povesteşte Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Dezvoltare Durabilă din Primăria Oradea, iniţiatorul proiectului.

Planul municipalităţii e atât de simplu încât s-ar putea să aibă succes. Primăria a identificat cinci asociaţii cu experienţă în derularea de proiecte şi vrea să le finanţeze din bani europeni pentru dezvoltarea unor mici afaceri în care să poată fi angrenaţi cei cu dizabilităţi. "Am ales doar fundaţii care au un sediu pe care să îl poată transforma în spaţiu de producţie. Noi le cumpărăm utilajele, le punem la dispoziţie fonduri pentru lansarea producţiei şi toate salariile angajaţilor pentru primii doi ani, după care sunt lăsate să se dezvolte singure", zice Boloş.

Câştigul e multiplu: fundaţiile îşi produc singure fonduri din care ulterior pot susţine ajutorarea membrilor, municipalitatea îşi reduce cheltuielile cu asistenţa persoanelor cu handicap şi, în plus, apar noi locuri de muncă. De asemenea, calitatea vieţii foştilor asistaţi se îmbunătăţeşte, pentru că aceştia se reintegrează social şi reuşesc să-şi majoreze veniturile.

Compoturi, lumânări, prescură...

Conform proiectului Primăriei, partenerii în proiect sunt Fundaţia de Scleroză Multiplă, Asociaţia Down, Asociaţia Handicapaţilor Psihici, Asociaţia Surzilor şi Centrul de Reintegrare Socială.

Spre exemplu, pentru că nu suferă de un handicap fizic, angajaţii provenind din centrul de reintegrare socială ar putea asigura o parte din serviciile de spălătorie ale spitalelor, surzii s-ar putea ocupa de curăţenie, persoanele cu handicap psihic ar putea produce suc de roşii şi compoturi pentru cantinele şcolare, suferinzii de scleroză în plăci ar putea furniza o parte din cele peste 5.000 de prescuri consumate săptămânal în bisericile din oraş, iar pacienţii cu sindrom Down ar putea fabrica lumânări ornamentale.

"Marele avantaj e că în majoritatea cazurilor piaţa de desfacere o asigură tot Primăria, care are în administrare şcolile, cantinele şcolare şi spitalele, dar sunt sigur că aceste firme, având instalaţiile achiziţionate şi salariile asigurate, ar putea câştiga inclusiv licitaţii practicând preţuri sub cele ale concurenţei", crede Boloş.

Cap la cap, fiecare dintre cele cinci firme ar putea angaja cam 10 persoane, dintre care 8 sau 9 cu dizabilităţi. Iar asta înseamnă că aproape 50 de destine s-ar putea schimba în bine...

"Prin noi înşine"

În ciuda sumelor mari pe care le implică materializarea proiectului, municipalitatea e încrezătoare în şansele de a atrage finanţările. "Avem partenerii, avem draftul proiectului, aşteptăm doar deschiderea axei de finanţare. Din păcate, săptămâna trecută, în ultima clipă, finanţatorul a anunţat că va schimba ghidul solicitantului, aşa că aşteptăm să apară noile reglementări, ca să ne putem conforma", spune Marius Moş, responsabilul de proiect.

Funcţionarul e convins că proiectul va avea succes. "Dacă funcţionează în Occident, nu văd de ce nu ar merge şi la noi. Oamenii aceia îşi găsesc o slujbă şi obţin un venit suplimentar, iar bugetul local face o economie la capitolul asistenţă socială. Ambele părţi nu au decât de câştigat", zice Moş.

Estimările Primăriei arată că odată lansate, firmele sociale au nevoie de circa trei ani pentru a se putea susţine pe propriile puteri. Apoi, în alţi doi ani, îşi pot consolida poziţia pe piaţă. După care nimic nu le mai poate opri să demonstreze concurenţei că "handicapat" nu înseamnă neapărat neajutorat...

SĂ VINĂ BANII!
100
milioane de euro pune comunitatea europeană la dispoziţia României pentru încurajarea economiei sociale

DECI, SE POATE!
Ateliere "speciale"

Primul proiect din domeniul economiei sociale care a reuşit să atragă în România fonduri europene pentru înfiinţarea unor firme care să angajeze persoane cu handicap a fost lansat în septembrie, de Fundaţia "Alături de voi", în paralel la Iaşi, Constanţa, Târgu Mureş şi Bucureşti. Beneficiind de o finanţare UE în valoare de 4 milioane de euro, acesta are ca scop reinserţia socială a circa 300 de persoane cu dizabilităţi care vor avea şansa să înveţe o meserie în domeniul IT, legătorie-tipografie, confecţionare de lumânări artizanale, artizanat, croitorie, pictură şi antreprenoriat. Parte din absolvenţii cursurilor de calificare vor putea să se angajeze în cadrul unui număr de 11 ateliere care vor fi înfiinţate şi dotate după necesităţile persoanelor cu handicap.

Teoretic, persoanele cu dizabilităţi sunt protejate de stat. Conform Legii 207/2009 instituţiile publice şi agenţii economici care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia să angajeze persoane cu handicap în proporţie de minim 4% din totalul personalului. Angajatorii care nu îndeplinesc această condiţie sunt obligaţi la plata către stat a unei sume reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară pentru fiecare loc de muncă sau pot opta să cumpere de aceşti bani produse şi servicii de la unităţile protejate.

Firme protejate sunt agenţii economici care, indiferent de forma de organizare sau proprietate, au cel puţin 30% din numărul total de angajaţi persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă. Aceste firme beneficiază de scutire de plata taxelor de autorizare şi reautorizare şi de plata impozitului pe profit, cu condiţia ca minim 75% din fondul obţinut să fie reinvestit în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

La fel, angajatorii persoanelor cu handicap, alţii decât firmele protejate, pot deduce la calculul impozitului pe profit sumele investite în amenajarea locului de muncă, achiziţionarea echipamentelor folosite de persoanele cu dizabilităţi şi cheltuielile de transport ale acestora.