Agricultură la apă! Ca să-şi salveze recoltele compromise de vreme, fermierii din Bihor bagă chimicale în plante

Fermierii bihoreni se plâng că grindina şi ploile abundente din ultima lună le-au dat recoltele peste cap, provocându-le pagube încă greu de estimat. Înecate în apă şi lipsite de soare, fructele şi legumele producătorilor locali sunt lipsite de aromă şi dulceaţă, asemenea produselor din agricultura intensivă, iar bolile provocate provocate de umezeală obligă fermierii să apeleze la „chimicale”.

În toamnă a fost secetă, iarna a nins destul de puţin, iar în primăvară, când culturile plângeau după soare, au dat ploile. Agricultorii povestesc că n-a mai fost aşa potop din 2006, ba chiar din 1964. „Plouă de la Sfintele Paşti şi nu se mai opreşte. Stai şi te uiţi cum dă mucegaiu-n plante fără să poţi face nimic”, se plânge un fermier din zona Diosig. Şi la fel este în tot judeţul...

Plin de apă!

În Bihor plouă de-o lună. Agricultorii şi-au făcut socotelile pentru primele recolte şi le-au dat cu minus. „Ploile ne-au prins când intram la cules. Cam 60-70% din recolta de căpşuni s-a prăpădit. Am pierdut cam 40.000 lei, bani investiţi în plante, folie şi muncă”, spune Marcel Maxim, din Satu Nou.

Culturile rămase sunt îmbibate. „Dacă acum doi ani în vremea asta pânza freatică era la 10 metri adâncime, acum s-a ridicat la un metru. E plin pământul de apă”, zice bărbatul.

Umiditatea crescută, timpul noros şi lipsa căldurii au dat fructelor şi legumelor un gust fad. „Aproape n-am avut ce duce la piaţă. Roşiile se strică pe rod, pentru că nu se pot coace fără soare, căpşunile putrezesc pe pământ de la umiditate, iar cireşele degeaba s-au făcut dacă crapă de la câtă apă au în ele. Nu le cumpără nimeni”, se vaită o ţărancă din zona Roşiori.

Atac la căpşuni...

Agricultorii se plâng că vremea le-a dat peste cap toate planurile. Familia Surdan a investit zeci de mii de euro în aproape 2 hectare de teren la Oşorhei şi Cheriu. Fermierii şi-au adus solarii din Marea Britanie şi răsaduri din Italia, mizând pe producţii însemnate, dar rezultatele le-au contrazis speranţele.

„Ploile din ultimele două săptămâni ne-au obligat să oprim producţia mai repede şi să aruncăm 30-40% din recoltă. Nu puteam duce la piaţă căpşuni lovite de gheaţă sau stricate de stat în apă”, declară Daniela Surdan (foto).

Tânăra spune că lipsa soarelui care ajută fructele să acumuleze zaharuri şi ploile tot mai acide „omoară” gustul căpşunilor. „Apa de ploaie e trasă în fruct, iar când dă soarele, după o oră sau două, capătă un gust ciudat, ca de benzină, care te strânge de gât. Degeaba vezi căpşuna faină şi roşie, că nu are aroma aia specifică şi nici la gust nu e aşa de bună”.

... porumb, soia, floarea soarelui

Apa prea multă omoară plantele. „Avem culturi de porumb, soia şi floarea soarelui total compromise”, spune Adrian Feher, a cărui familie lucrează 200 de hectare în Ateaş.

Fermierii din zonă vor să ceară intervenţia Prefecturii. „Prin intermediul Primăriei, oamenii au făcut adresă pentru emiterea unui ordin de prefect pentru pornirea pompelor de desecare de la Ant, Mădăras şi Salonta. Excesul de apă este atât de mare încât nici măcar nu ştim când putem ieşi în câmp pentru a reînfiinţa culturile distruse”, spune Adrian.

Apa „moartă”

De parcă nu era de ajuns, nici recoltele rămase nu o duc mai bine. În câmp şi solarii au început să apară bolile. Potrivit specialiştilor, umiditatea excesivă îmbolnăveşte plantele. „Umiditatea ridicată favorizează apariţia micozelor (n.r. - ciuperci). Acestea acoperă frunza cu un strat de miceliu (n.r. - mucegai) care inhibă nutriţia şi afectează creşterea plantei până ce aceasta moare”, explică şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto).

Culturile din câmp sunt cele mai expuse. „În cazul cerealelor păioase şi la floarea soarelui se pot instala acum şi se pot înmulţi, dar îşi pot face simţită prezenţa abia la coacere, afectând calitatea”, zice directorul.

Excesul de apă din sol şi lipsa soarelui afectează însă şi culturile din solarii, stimulând apariţia manei, care le pătează frunzele, provocând moartea plantei, sau a păduchilor verzi, care le mănâncă efectiv.

Culmea, fermierii nici nu pot să le trateze. „Există produse fitosanitare de contact, care intervin imediat, şi produse sistemice, cu spectru mai larg. Din păcate, tratamentele nu au niciun efect dacă acum stropeşti şi peste o oră plouă din nou”, spune Adrian Feher.

Ajutorul chimiei

Cei mai afectaţi sunt legumicultorii care s-au înscris în Programul Tomate atraşi de primele de 3.000 euro acordate de stat. Deşi termenul limită până la care ar fi trebuit să vândă minimum 2 tone de roşii a fost amânat de la 31 mai la 15 iunie, vremea urâtă ridică în continuare probleme. Pentru a se încadra în noul termen, unii sunt nevoiţi să apeleze la „ajutoare”.

„Mulţi vor să iasă primii pe piaţă, pentru că una este să vinzi cu 15 lei kilogramul de roşii la jumătatea lui mai, şi alta cu 8-10 lei în prima săptămână din iunie”, explică un fermier. Încadrarea în termen se face, practic, prin două metode. „Eu am plantat roşiile pe 20 februarie şi am încălzit solariul tot timpul. Altul, care a plantat abia în aprilie, fără să cheltuie atâta, a ieşit pe piaţă odată cu mine pentru că a folosit chimicale”, spune bărbatul.

Roşii cu dopping

Iar modalităţile de „dopaj” sunt nelimitate. „Există hormoni care accelerează creşterea plantei, sunt substanţe care transformă clorofila în pigmenţi carotenoidici şi roşia se coace peste noapte, sunt tot felul de soluţii, interzise la noi, dar uşor de procurat pentru cine ştie unde să caute”, explică fermierul.

Cel mai incriminat produs este Ethrel, stimulent care permite coacerea tomatelor în doar 3 zile. „Roşiile par bune, dar dacă le tai vezi că au miezul alb şi gust de necopt”, spune bărbatul.

Produsul nu mai poate fi comercializat în România de la începutul anului 2010. Potrivit presei centrale, la acea vreme, autorităţile au descoperit depăşiri ale concentraţiei maxime admise în roşiile de cultură. Producătorii s-au apărat spunând că fermierii nu au respectat indicaţiile de folosire. În loc să aştepte 10 zile de la ultima stropire, pentru ca substanţa să iasă din plantă, aceştia au ieşit pe piaţă mult mai repede, mânaţi de lăcomie, punând în pericol sănătatea consumatorilor. Altfel spus, în locul unei roşii cu gust „de la ţară”, aceştia au dat bani pe un produs chimizat şi mai scump!

Recolta la control!

Pentru a preveni înşelarea cumpărătorilor, angajaţii Oficiului Fitosanitar Bihor fac controale în mod curent. Inspectorii spun că în ultima lună au căutat Ethrel şi alte substanţe interzise la fitofarmacii şi la fermieri. „Primii producători care au ieşit cu tomate la vânzare în pieţe au fost toţi verificaţi şi apoi am prelevat 14 probe în tot judeţul. În urma analizelor nu s-au identificat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise”, spune consilierul Virgil Itu.

Asta înseamnă că produsele verificate sunt sigure pentru consum, dar nu şi că au fost produse „curat”. La fel ca în cazul tratamentelor aplicate în cazul bolilor apărute la plante, fiecare substanţă chimică are o perioadă de remanenţă între 5 şi 30 de zile în care este interzisă recoltarea, pentru că roşia, căpşuna sau ardeiul încă au chimicalele în ele. Apoi, totul este curat, sănătos. Ca la ţară...

MAI PLOIOS CA ORICÂND!
Grindină, averse, inundaţii...

Ploile cad întruna de o lună, iar în ultima săptămână aproape nu a fost zi în care meteorologii să nu anunţe cod galben de furtună. Uneori chiar de mai multe ori! Zone extinse, precum Biharia, Borş, Roşiori sau Sânnicolau Român, au fost lovite de grindină. Bucăţi de gheaţă de dimensiuni medii şi mari au spart acoperişurile caselor şi au distrus culturi.

Precipitaţiile abundente au făcut ca Barcăul şi Crişul Repede să îşi depăşească de trei ori media multianuală a debitului, iar apele să se reverse. Pompierii au intervenit în tot judeţul să înlăture urmările.

Numai în cursul nopţii de joi spre vineri de săptămâna trecută echipele au avut 60 de misiuni de salvare persoane şi evacuare a apelor în gospodării din 28 de localităţi, zeci de drumuri şi suprafeţe întinse de culturi agricole fiind inundate.

La sfârşitul săptămânii trecute primăriile încă inventariau pagubele. „Suntem printre primele judeţe care au constituit o comisie de evaluare a pagubelor, dar procedura nu a fost finalizată”, spune prefectul Ioan Mihaiu (foto).