URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
15 Martie 2010, 11:11

Agricultura bio prinde rădăcini şi în Bihor

Agricultura bio prinde rădăcini şi în Bihor PASTE BIO. Nagy Miklos (foto), primarul comunei Sălard, a fost primul agricultor bihorean care după 1990 a cultivat pământul în sistem ecologic, devenind şi vicepreşedintele asociaţiei naţionale de profil - Bioterra. Cu banii câştigaţi din bio-agronomie, Miklos a ajuns să producă macaroane ecologice în propria făbricuţă
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Se spune că gospodinele fac cumpărăturile la fel cum bărbaţii îşi aleg soţiile, adică... după ochi. Aşa că ţin seama ca alimentele să aibă un aspect frumos, dar nu prea verifică dacă produsul e şi sănătos.

Câţiva agricultori bihoreni încearcă să schimbe obişnuinţele consumatorilor, producând alimente tradiţionale, în stil ecologic. Pentru a respecta normele europene, ei investesc în culturi mai mult decât ar face-o în agricultura convenţională. Numai că, din lipsa procesatorilor de produse ecologice, sunt uneori nevoiţi să-şi vândă marfa la preţul celei "normale", contaminate cu îngrăşăminte. Şi, totuşi, nu renunţă, fiindcă o parte importantă şi profitabilă a viitorului le aparţine.

Natural 100%

În Bihor, agricultura pe stil vechi şi-a păstrat câţiva adepţi îndârjiţi. O mână de oameni care preţuiesc rodul natural al pământului, majoritatea cu studii de specialitate în agronomie, pomicultură, zootehnie şi apicultură, se străduie să promoveze agricultura de tip ecologic şi să-i convingă pe semeni că propria lor sănătate e mai importantă decât micile economii.

Bihorenii au testat agricultura organică încă din anii 90, însă primii cultivatori cu acte în regulă au apărut în 2004, asta şi pentru că Ecoinspect, organismul care îi acreditează pe plan european, s-a înfiinţat abia în 2001.

12 Hodisan.jpgCultivarea pământului, creşterea animalelor şi apicultura ecologică se fac după reguli stricte şi costisitoare. "Există o perioadă de doi ani de conversie, când pământul se curăţă de toate elementele chimice, şi abia apoi poate fi lucrat în sistem organic", explică Nicolae Hodişan (foto), şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă (DADR) Bihor. Modul de cultivare trebuie să fie unul natural, fără îmbunătăţiri ale solului. Nu e permisă folosirea îngrăşămintelor sau tratamentelor chimice de orice fel. De asemenea, plantele nu pot fi ierbicidate, astfel că recoltele sunt mai reduse cantitativ, dar de o calitate superioară. La fel, în zootehnie, animalele nu pot fi tratate cu antibiotice.

Pentru că vor ca bihorenii să treacă pe produse naturale, câţiva fermieri încearcă să-şi promoveze recoltele pe piaţa internă. "Acum avem 50 de fermieri bihoreni înscrişi la Direcţie şi certificaţi ca agricultori ecologici", precizează şeful DADR.

Temerar

Primul fermier "eco" din Bihor a fost inginerul agronom Nagy Miklos, în prezent primar al comunei Sălard. El a studiat acest tip de agricultură la începutul anilor 90 în Elveţia, unde ajunsese cu o bursă. A vrut să aducă în România ce a învăţat afară şi a reuşit. "Toată lumea îmi zicea că la noi nu se poate. Dar se poate!", zice Nagy.

Omul cultivă pe mai bine de 125 de hectare porumb, grâu şi floarea-soarelui, toate prin rotaţie. "O parte din recoltă o vând în Ungaria, cu până la 50% mai mult decât cea convenţională", spune Miklos, care păstrează restul recoltei pentru sine, folosindu-i noii afaceri pe care a pornit-o. "Mi-am deschis o mică făbricuţă de paste făinoase ecologice, deci cumpăr făina din grâul pe care îl vând, fiindcă la noi nu există o moară bio, care să nu amestece făina din grâul "chimic" cu cea din grâul produs organic", zice primarul. Pentru ca produsele lui să fie complet naturale, face şi troc cu o crescătorie de găini, căreia îi furnizează furaje ecologice în schimbul ouălor la fel de sănătoase.

Deşi nu produce în cantităţi mari, ci doar 400-500 de kilograme pe lună, omul a reuşit să intre pe piaţă, pentru început desfăcându-şi marfa prin magazinele naturiste şi tradiţionale din judeţ. "Este greu să cultivi ecologic, dar merită. Numai că deocamdată în Bihor nu există fabrici care să facă din recoltă un produs finit", explică agronomul.

Lapte da, fabrică ba

Majoritatea cultivatorilor îşi păstrează o parte din recolte, pentru că au nevoie de furaje pentru propriile animale, dar şi fiindcă nu au cui să le vândă la preţuri convenabile, pe măsura calităţii lor. "Eu cultiv pentru că am peste 22 de vaci şi mai mulţi viţei, şi trebuie să hrănesc animalele organic, pentru că şi ele au certificat bio", explică Szabo Adalbert, un fermier din Hodoş. Numai că omul nu are unde să vândă nici laptele ca produs biologic, pentru că în Bihor nu există nicio fabrică care să-l proceseze după reguli ecologice. Aşa că îl dă la acelaşi preţ ca fermierii care folosesc nutreţuri combinate, produse prin metode chimice.

În aceeaşi situaţie este şi Zatyko Jalint, inginer agronom din Sâniob, care cultivă peste 100 de hectare pentru a întreţine 60 de bovine crescute biologic. "Mi-am luat un dozator pe care l-am aplasat în Săcuieni şi unde dau laptele cu 2 lei litrul, dar la fabrică îl vând pe un leu, ca şi ceilalţi", zice omul, nemulţumit de lipsa stimulentelor din partea statului. "Din păcate, nimeni nu e interesat să promoveze agricultura organică, deşi e de calitate. Eu am certificat de producător ecologic de câţiva ani, dar numai în 2008 am primit subvenţii pentru asta".

Mare brânză, pe bune!

Nici pentru crescătorii de ovine nu există un abator care să sacrifice animalele după reguli ecologice, după cum nu există nici fabrică biologică de brânzeturi. Din această cauză, un grup de crescători cu peste 2.500 de oi care pasc numai pe păşuni eco, vinde mieii la preţul practicat de concurenţii care nu respectă asemenea reguli.

"Am exportat şi în Italia şi în Spania, vindem şi în ţară, dar nu sub formă bio, pentru că mieii ar trebui tăiaţi şi tranşaţi în abatoare speciale, care nu există în România", povesteşte Anca Demian, administratoarea grupului de firme Lorenzo & Leonardo, specializat în creşterea ecologică a oilor.

Demian afirmă că laptele oilor a fost vândut unei fabrici din Berettyoujfalu, care îl transformă în brânzeturi ecologice. Norocul e că, din luna mai, firma din Oradea va deschide o fabrică de brânzeturi certificate ca produse organic, deoarece există planuri ambiţioase, ce vizează piaţa britanică. "Încercăm să vindem în Bihor, dar şi pentru Anglia", spune specialista.

Dulce ca mierea naturală

Între cei 50 agricultori certificaţi ecologic se află şi 12 apicultori. Anul trecut, Bokor Joszef şi-a vândut mierea şi propolisul în Germania şi a primit cu 20% mai mult decât crescătorii clasici. "În străinătate numai asta se caută. Nemţii iau marfa, îi fac analizele şi apoi totul e ok", spune omul.

Alţii, însă, nu au fost la fel de norocoşi şi cred că vor renunţa. "În fiecare an plătesc inspecţia şi investesc mult în ceara naturală şi în stupi, dar ajung să vând kilu' cu nici măcar un leu peste ceilalţi", zice Istvan Pal, continuând: "Mă las. Subvenţii am primit într-un singur an, aşa că mai bine fac din nou miere convenţională", adică produsă în stupi unde se adaugă şi ceară produsă artificial, prin metode de chimie anorganică.

Unii au, totuşi, vad la farmaciile naturiste. "Am fost contactat de mai multe farmacii din Oradea pentru următoarea recoltă şi mă pregătesc să le-o dau", zice Zoltan Korosi.

Aşa că, deşi unii sunt gata să lase totul baltă, cei mai mulţi strâng din dinţi şi, în ciuda lipsurilor de tot felul, îşi continuă munca. Cea mai mare speranţă a lor e că, totuşi, pe viitor, tot mai mulţi oameni vor da bani pe produsele naturale, ca să nu-i dea, mai târziu, pe medicamente...


SCHIMB DEZAVANTAJOS
Cumpărăm scump, vindem ieftin

Ce nu ne trebuie nouă, cumpără străinii. În timp ce în hipermarketurile orădene se vând ciuperci aduse de prin Italia ori Turcia, firmele autohtone certificate ecologic trimit ciuperci şi fructe de pădure atât în Italia, cât şi în Germania. "În Oradea cumperi 500 de grame de ciuperci ambalate la tăviţă chiar şi cu 40 de lei, iar eu vând ciuperci proaspete sau congelate cu 30 de lei la pachet de 5 kile", explică Ştefan Barabaş, administratorul firmei Loial Impex, specializată în cultivarea ciupercilor.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON