URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 23 AUGUST 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Numai o minune ar face ca aeroportul din Oradea să fie urnit și să poată face o concurență credibilă celui din Debrețin. Dacă ar exista respect pe lumea asta, primarul din Debrețin ar trebui să dea aeroportului din urbea sa numele Kiss-Pásztor.
Zic şi eu
Adrian Cris
Primarul Oradiei a stârnit noi reacţii vehemente săptămâna trecută, cu propunerea ca municipalitatea să ofere, la preţuri sub cele ale pieţei, 10-12 locuri de casă unor români dornici să se repatrieze. Cei mai vocali au fost, previzibil, orădenii pur-sânge, cei pentru care locul de baştină e argumentul beton şi pedigriul mai valoros decât sinapsele neuronale.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
La Untold trebuie să te obişnuieşti rapid cu marea frustrare că nu poţi fi în toate locurile în acelaşi timp. Dacă ai venit doar pentru anumiţi artişti, e simplu, mergi să-i vezi şi gata. Dacă dimpotrivă, vrei să vezi cât mai multe, ai o mare provocare. Nu numai suprapunerea orelor este o problemă, ci şi timpii de deplasare de la o scenă la alta. Când în festival sunt 90.000 de oameni pe seară, mişcarea e anevoioasă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre necesitatea construirii şi modul în care se va realiza viitorul pasaj subteran Magheru, care va lega pe sub bulevard Aleea Ştrandului de Pacul Traian?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în data de 26 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 152/2019 pentru modificarea Codului rutier. Pe lângă modificările aduse procedurii de suspendare a dreptului de a conduce în cazul săvârşirii unei contravenţii, noua lege aduce şi modificări cu privire la sancţiunile aplicabile în cazul cercetării pentru comiterea unor infracţiuni la regimul rutier.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În urma identificării unor cazuri de listerioză în Marea Britanie, este bine de ştiut că această afecţiune infecţioasă rară este transmisă de obicei la oameni prin consumul unor alimente contaminate cu Listeria (lapte insuficient pasteurizat, brânză şi alte produse lactate, carne insuficient preparată termic), sau, mai rar, prin contact direct cu alte persoane sau animale infectate. Listerioza afectează cel mai frecvent nou-născuţii, bătânii, gravidele şi persoanele cu un sistem imunitar scăzut.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
26 Iulie 2019, 08:01

A dat boala-n grâu! Fermierii bihoreni se confruntă cu cea mai gravă infestare a grâului din ultimii 30 de ani

A dat boala-n grâu! Fermierii bihoreni se confruntă cu cea mai gravă infestare a grâului din ultimii 30 de ani MUNCĂ DEGEABA. Agricultorii se confruntă cu cea mai gravă îmbolnăvire a grâului din ultimele trei decenii. Boabele "mâncate" de fuzarioză se opresc din creştere şi capătă o culoare rozalie. "Îl recoltez, dar nu ştiu ce voi face cu el, că nu-l iau nici morile, nici crescătorii de animale", spune Florin Rus, fermier din zona Cefa
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În agricultură totul e la noroc. În anii ploioşi se îneacă grâul în câmp, iar în cei cu arşiţă se usucă în lan. Cele mai rele sunt însă perioadele cu succesiuni extreme.

"În primără au fost ploi de 50 litri pe metrul pătrat, urmate de perioade caniculare, cu 30 de grade. Am făcut trei tratamente, dar ploaia le-a uscat pe toate. Recolta este compromisă de fuzarioză, o ciupercă ascunsă în spic, care face boabele să putrezească", spune un fermier care lucrează 770 de hectare în zona Cefa. Iar boala a lovit tot judeţul!

Atenţie, pericol! 

Lanurile văluresc înaintea combinelor cu paiul înalt şi spicele groase ca degetul, dar înăuntru sunt mâncate de mucegai. Potrivit autorităţilor, fermierii bihoreni se confruntă cu cea mai gravă infestare cu fuzarioză. "Situaţia e mai gravă decât în cazul crizei porcine, pentru că fuzarioza afectează nu doar animalele, ci şi oamenii", spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto).

Ciuperca din grâu conţine vomitoxină, substanţă a cărei metabolizare produce tulburări gastrice la animale şi om. Animalele hrănite cu furaje infestate scad în greutate şi prezintă vărsături, diaree, hemoragie, chiar avort. Oamenii care consumă produse din făină afectată de ciupercă pot risca greaţă, dureri de cap, febră şi vărsături. 

Considerată cea mai gravă boală a grâului, fuzarioza e cu atât mai greu de tratat cu cât se răspândeşte rapid, iar boabele bolnave infestează terenurile pentru mulţi ani.

"Toate probele colectate de la fermierii din Bihor trimise în urmă cu două săptămâni la verificare de către o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, unităţii fitosanitare şi Institutului de Testare a Materialului Săditor Timiş au ieşit pozitive", spune şeful Direcţiei Agricole.

Nimic bun din zona de vest! 

Ciuperca provoacă "arsura", "înroşirea" sau "albeaţa" grâului. "Nu se pune problema că oamenii nu au avut grijă. Sunt fermieri care au luat măsuri din timp, au investit în cinci tratamente consecutive şi tot au găsit fusarium în grâu, pentru că au dat iarăşi ploile şi le-au spălat", explică Hodişan.

Gradul de infestare diferă de la o zonă la alta. Cei mai afectaţi sunt fermierii din vestul judeţului, pe direcţia Tinca - Salonta, unde ploile au fost mai abundente, iar pământurile sunt mai joase, favorizând băltirile şi, deci, dezvoltarea ciupercii. "Am făcut fertilizări, am aplicat trei tratamente ca să limitez infestarea, şi pe acelaşi loc unde ar fi trebuit să scot 6 tone de grâu la hectar abia am adunat 3 tone", se plânge Florin Rus (foto), din zona Cefa.

Bărbatul a cultivat grâu pe 420 din cele 770 hectare pe care le lucrează, aşa că se aşteaptă să închidă anul agricol în pierdere. "Cu fertilizări şi cu tratamente, am investit cam 3.500 lei la hectar şi nu-i sigur că o să scot 1.500 lei la hectar", spune omul.

Grâu mai puţin... 

Boala grâului a lovit inclusiv fermele mari, care folosesc utilaje moderne şi tratamente scumpe. Ajunşi cu recoltatul pe la 40%, fermierii bihoreni anunţă producţii net inferioare anului trecut, care, în ciuda declaraţiilor sforăitoare ale reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, nu a fost nici el foarte bun. "Am avut o toamnă secetoasă urmată de o primăvară ploioasă. Recolta va fi mai mică cu 20-30%. Inclusiv noi, care ne confruntăm cu fuzarioza într-un procent mai mic, estimăm o recoltă de 6 tone la hectar, pe când înainte făceam şi 8 tone", spune Ioan Cuc, patronul Patrol Service, care cultivă peste 6.000 de hectare, cea mai mare suprafaţă din Bihor.

De aceeaşi părere este şi Dan Derşidan (foto), care lucrează 1.100 hectare în zona Valea lui Mihai, cu cel mai bun sol. "Peste tot în judeţ ne aşteptăm la producţii mai mici cu 10%- 20%. Cine a depăşit anul trecut 7 tone la hectar, ceea ce înseamnă o producţie bună, anul acesta va face 5,8-6,2 tone la hectar", spune Derşidan. 

... şi mai prost 

Majoritatea fermierilor vor avea, însă, imense pierderi calitative. "În zona Tinca - Salonta e cel mai rău, fiindcă gradul de infestare ajunge şi la 12%. În zona Oradea - Valea lui Mihai, unde gradul de infestare e cam de 1% - 2%, încă îl mai poţi curăţa", spune Dan Corbuţ (foto), patronul Agroind Cauaceu, care lucrează 3.200 hectare în zona Diosig. 

Dacă marii fermieri, care au aplicat la timp tratamente scumpe şi deţin utilaje cu suflante - care permit, la un grad moderat de infestare, separarea boabelor bolnave (putrede, deci mai uşoare) de cele sănătoase, pline - îşi mai pot salva recolta, micii fermieri nu au nicio şansă. "Grâul infestat nu poate fi folosit în panificaţie şi nici la producţia de furaje pentru animale", avertizează Corbuţ. Şi asta se reflectă automat asupra preţului...

Pierdere curată!

Cu câteva săptămâni înaintea finalizării secerişului, preţul grâului din noua recoltă este încă necunoscut. Fiecare fermier are o strategie proprie. "Eu nu vând niciun kilogram. Pun totul în soloz şi o să desfac în iarnă sau la primăvară, când preţul va fi cu 20-25% mai mare decât la recoltare", spune Dan Derşidan. 

În schimb, micii fermieri sunt forţaţi să vândă pentru că nu au spaţii de depozitare. Dacă producţia conţine un procent de fuzarioză peste 1%, sunt la mâna comerciantului. "De la 65 de bani pe kilogram preţul poate scădea şi la 45-50 de bani", spune Corbuţ. Asta dacă fermierii reuşesc să vândă, căci procesatorii nu cumpără grâu infestat. "Cu toată părerea de rău pentru agricultori, dar nu preluăm grâu cu fuzarioză fiindcă nu avem ce face cu el", spune patronul morii Seleuş, Florian Balint. Şi la fel gândesc toţi morarii. 

În această situaţie, agricultorii au o singură speranţă. "Voi încerca în Ungaria. Am auzit că este o firmă care preia grâul cu 50 de bani pe kilogram pentru alcool", spune Florin Rus. Fermierul se teme, totuşi, că va rămâne cu grâul pe cap. Iar problemele cu plata arendei, furnizorilor, dărilor şi înfiinţarea viitoarei culturi vor apărea ca ciupercile după ploaie...


"Eu nu înţeleg logica asta a pieţei. După nouă luni de muncă, într-un an bun, nu ca ăsta, primeşti pe grâu 65 de bani la kilogram, dar îţi cumperi cu 4,5 lei o pâine de o jumătate de kilogram. Diferenţa e prea mare!"

Florin Rus


ATACUL LA GRÂU
Măsuri speciale

Fuzariozele sunt un grup de boli specifice ţărilor cu climă umedă, care atacă prin ciupercile parazite pe care le dezvoltă atât spicul grâului, cât şi rădăcina acestuia. Agenţii patogeni provoacă sterilitatea florilor şi slaba umplere a spicului. Boabele afectate, în condiţii de umiditate şi căldură, încep să putrezească, acoperindu-se cu o substanţă de culoare alb-cenuşie la început şi brun-roşiatică în final.

"Pentru a opri extinderea bolii, fermierii trebuie să aplice tratamente cu fungicide, dacă e cazul în mod repetat, să dezinfecteze spaţiile de depozitare şi, mai ales, să rotească culturile", spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.

Terenul infestat cu fuzarioză trebuie supus şi el unor măsuri agrotehnice. "O parte din boabele bolnave rămân în câmp şi contaminează următoarea recoltă. De aceea, vreme de cinci ani, până la eliminarea infecţiei, fermierul trebuie să înfiinţeze culturi leguminoase sau de floarea soarelui", explică Hodişan.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Prostilor
Schimbati soiul. Nu mai mergeti pe cantitate si gluten ridicat.Si nu veti mai avea pierderi.
Postat 27 Iulie 2019, 11:55 de Boron
Și încă ceva
Cine poate sa garanteze autenticitatea substanțelor pentru protecția plantelor și eficacitatea acestor toată lumea plângându-se și având impresia ca tratează cu apa cine verifica aceste substanțe ambalate de firme no name prin ce știu eu ce depozit cum poți trata cu un insecticid sistemic care nu e asa ușor șpalat de ploaie și insectele mișună în voie după etc, cine verifica asta????????.
Postat 27 Iulie 2019, 11:05 de sss
Las' ca
vine la ,,Viata Satului'' oaia,pardon,daiea si ne explica tuturor,avizati dar mai ales neavizati,ca de fapt n-o duce nimeni mai bine decat taranul roman !
Postat 26 Iulie 2019, 12:57 de nealiniat
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2652 RON
  • 1 EUR = 4.726 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON