URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 23 APRILIE 2019

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După cum se ştie deja, Parchetul Oradea a decis că fata care a incendiat drapelul maghiar din Pasajul Vulturul Negru nu se face vinovată de nimic. Prin urmare, cazul s-a clasat. Am citit argumentația și doamna procuror a analizat speța în litera legii. Dar nu cred că și în spiritul ei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută am scris despre revolta unui orădean somat pe 1 aprilie să-şi stingă o datorie de 312 lei la CASS despre care nici nu ştia, din 2014, scadentă în iunie, cu precizarea că până la 31 martie putea beneficia de o bonificaţie de 10%. De atunci, am primit mesaje din partea altor păţiţi, cărora ANAF le-a notificat restanţe în pragul prescrierii.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am o mică plăcere perversă, nemărturisită până acum: îmi place să urmăresc mitingurile electorale. Acele întâlniri dintre "ne prefacem că ne pasă" şi "ne prefacem că vă credem că vă pasă" sunt o combinaţie irezistibilă ce te face să întorci capul, în timp ce, paradoxal, te atrage să priveşti mai departe.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care credeţi că ar fi soluţia cea mai bună pentru reintroducerea zborurilor internaţionale e Aeroportul din Oradea?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În 19 martie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 76/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit că legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei de către stat ca urmare a unei hotărâri de achitare ulterioare unei hotărâri definitive de condamnare este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gastrita este o inflamaţie a mucoasei gastrice (învelişul interior al stomacului). Nu se poate vorbi despre gastrită ca despre o boală singulară, ci despre un grup de boli care au în comun modificări la nivelul mucoasei gastrice şi care se deosebesc clinic între ele.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
20 Iulie 2014, 18:01

Zestre risipită: Din nepăsare, Universitatea din Oradea riscă să-şi piardă baza didactică de la Gurahonţ

Zestre risipită: Din nepăsare, Universitatea din Oradea riscă să-şi piardă baza didactică de la Gurahonţ ABANDONAT. Dacă în urmă cu un deceniu profesorii şi studenţii orădeni mergeau în fiecare vară la Gurahonţ pentru a face practică, de câţiva ani n-a mai pus piciorul acolo niciunul. Nici nu-i de mirare, dat fiind că lipsesc condiţiile minime, dormitoarele fiind de nefolosit, iar cantina închisă de mult
Zestre risipită: Din nepăsare, Universitatea din Oradea riscă să-şi piardă baza didactică de la Gurahonţ O SPLENDOARE. Mai mult decât o banală pădure, cu specii de arbori şi arbuşti nemaivăzuţi prin locurile noastre, parcul dendrologic din Gurahonţ ar putea fi o atracţie turistică profitabilă. Numai să fie cineva care să deschidă porţile şi să plimbe turiştii...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O universitate care se respectă e de neconceput fără baze didactice unde studenţii şi profesorii să-şi aprofundeze studiile. Întemeietorul Universităţii din Oradea, Teodor Maghiar, a găsit metode, mai mult sau mai puţin ortodoxe, să facă zestre instituţiei, dar urmaşii săi nu s-au priceput să stăpânească moştenirea.

Deşi are asigurată administrarea parcului dendrologic din Gurahonţ (judeţul Arad) până în anul 2052, Universitatea orădeană îl scapă printre degete. Pentru că nu s-a interesat de soarta lui, instituţia e nevoită să cedeze parcul universităţilor din Timişoara, care au ştiut să profite de amatorismul alor noştri.

Grija unui orădean

În secolul XIX, boierul maghiar Boro Benjamin, stăpânul unui castel din Gurahonţ, astăzi sat în nord-estul judeţului Arad, aduce aici moda curţilor occidentale, amenajându-şi o grădină uriaşă cu feluriţi arbori şi arbuşti. În 1935, moşia a fost cumpărată de Statul Român, iar după război grădina şi castelul au rămas de izbelişte. Trei decenii mai târziu, locul a fost descoperit de silvicultorul orădean Ştefan Eusebiu, care a decis să transforme fosta grădină într-un parc dendrologic.

Cu seminţe aduse din ţară şi din străinătate, parcul Arboretum Sylva avea în 1970 594 de specii, din care multe rare ori unicate în România. Colecţia a tot crescut, astăzi având 2.500 specii în peste 3.600 exemplare, inclusiv arbori exotici, precum uriaşul Sequoia ori binefăcătorul Gingko. Tocmai graţie alăturării unui număr mare de specii rare, parcul e unic chiar şi în Europa.

Pentru Protecţia Mediului

Toate cele 12 hectare ale parcului aflat la 120 de kilometri de Oradea sunt acum în proprietatea Primăriei Gurahonţ, care i-a descentralizat administrarea: 8 hectare sunt în grija Ocolului Silvic Gurahonţ, iar 4 hectare, pe care se află castelul şi un iaz artificial, în administrarea Universităţii orădene.

Contractul a fost încheiat pe căi ştiute numai de defunctul Teodor Maghiar, în 2003, pe o perioadă de 49 ani. Conform documentului, Universitatea a preluat gratuit administrarea parcului pentru folosul Facultăţii de Protecţia Mediului, "în scopul dezvoltării cercetării ştiinţifice". Orădenii s-au obligat să întreţină şi să dezvolte colecţia de arbori, să amenajeze castelul şi să colaboreze în cercetare cu străinii, orice nerespectare a clauzelor putând duce la rezilierea înţelegerii.

Când a semnat contractul, Universitatea l-a "preluat" şi pe inginerul silvic Nicuşor Haiduc, angajat al parcului din 1993, pe lângă acesta instituţia angajând şi patru muncitori, toţi localnici.

Fără şefi şi fără ani

În primii ani de contract, Universitatea a investit în castel peste 250.000 lei, amenajând dormitoare, o cantină şi o sală de mese. "Până în 2004 s-au dat bani către parc. Apoi, nimic", a povestit Haiduc pentru BIHOREANUL. Ani la rând, Universitatea s-a rezumat să plătească salariile celor cinci angajaţi, fără a se îngriji de întreţinerea parcului, iar de dezvoltare nici nu s-a pus problema. Astfel că, încet-încet, mobilierul s-a degradat, cantina s-a închis, iar parcul a îmbătrânit, fără să fie "reîmprospătat". "Puieţi noi am adus doar dacă am făcut troc cu alte parcuri. Chiar şi ca să cumpăr un kilogram de cuie trebuia să obţin o droaie de aprobări", explică inginerul.

Parcul a suferit şi de lipsa organizării, având cinci angajaţi, dar niciun şef: în timp ce Haiduc figura pe statele de funcţii ale Facultăţii de Protecţia Mediului, ceilalţi patru angajaţi erau încadraţi la serviciul Administrativ al Universităţii. "Ei nu erau în subordinea mea, aşa că nu le puteam zice ce să facă. Au muncit cu câr, cu mâr", spune Haiduc.

Timişorenii, pe fază

Proasta gestiune a fost sesizată de Consiliul Local Gurahonţ încă din 2011, când aleşii comunei au vrut să rezilieze contractul. Apoi au renunţat, dar primăriţa de acum, Ana Moţica, a ridicat din nou problema, văzând că parcul se distruge şi că din luna mai a acestui an a rămas un singur angajat, inginerul Haiduc, ceilalţi fiind restructuraţi. "Noi cosim iarba cu asistaţii sociali. Înţelegem că Universitatea a ajuns într-un impas financiar, dar ceva trebuie totuşi făcut", a explicat edilul BIHOREANULUI.

În plus, Universitatea orădeană a dat şi de o altă dovadă clară de nepăsare. "Anul trecut am solicitat un plan de administrare şi dezvoltare a parcului. Nu l-am primit până acum. În schimb, alte două universităţi din Timişoara, care au aflat că Oradea nu mai poate administra, ne-au trimis astfel de planuri", zice primăriţa. Altfel spus, în timp ce orădenilor nu le pasă, alţii abia aşteaptă să pună mâna pe baza didactică!

Compromis... bănăţean

Că situaţia e albastră o recunoaşte şi rectorul Constantin Bungău, care spune că la Gurahonţ ar fi multe investiţii necesare, de la împrejmuirea parcului până la renovarea castelului. Dar de doi ani Universitatea nu are niciun leu disponibil pentru aşa ceva. De ce aceste lucrări nu s-au făcut la vremea lor, când instituţia avea bani, Bungău nu ştie.

Pe de altă parte, însă, rectorul nici nu vrea să renunţe la parc: "Este o bază de cercetare importantă. Nu poţi studia biodiversitatea din laborator", spune el. Aşa că a găsit o soluţie de compromis, care să scape Universitatea de ruşinea de a i se rezilia contractul: o asociere cu Universitatea de Vest şi cu cea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Timişoara. Împreună, cele trei instituţii de învăţământ superior vor crea un institut de dezvoltare care să preia în administrare toate cele 12 hectare ale parcului. "Aşa, vom putea să accesăm mai uşor fonduri europene", mai spune rectorul.

Cei trei rectori negociază acum asocierea, dar foarte probabil Universitatea orădeană va avea 20% din "afacere", iar cele timişorene câte 40%. "În felul acesta vom contribui cu doar 20% din cheltuieli", se justifică Bungău. Dar şi beneficiile vor fi pe măsura contribuţiei. Altfel spus, în loc să facă totul, aşa cum au avut dreptul, orădenii vor face mai mult figuraţie.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Management de ”Sobonica”. Ep. Salarii babane pt. unii şefi UO: DA!. Grija fata de patrioniu UO: NIET
I. ”Că situaţia e albastră o recunoaşte şi rectorul Constantin Bungău, care spune că la Gurahonţ ar fi multe investiţii necesare, de la împrejmuirea parcului până la renovarea castelului. Dar de doi ani Universitatea nu are niciun leu disponibil pentru aşa ceva. De ce aceste lucrări nu s-au făcut la vremea lor, când instituţia avea bani, Bungău nu ştie.” 1. Faptul că şi FPM Oradea are nevoie de multă vreme de un decan profesionist, dedicat profesiei şi bun roman este o certitudine. Păcat că dascăli ca dl. Dale Atanase nu au fost ”competenţi” pentru postul de decan, sau prodecan; 2. Faptul că UO nu are niciun leu disponibil pentru operaţionalizarea Bazei didactice de la Gurahonţ …"în scopul dezvoltării cercetării ştiinţifice", spune multe şi despre preocupările pentru creşterea calităţii actului educaţional din partea celor prea bine plătiţi pentru aceasta. 3. Dacă tov. decan a putut şi poate scoate bani frumoşi din cultivarea ciupercilor, atunci experienţa sa personală de ce nu şi-a valorificato şi la Baza didactică de la Gurahonţ? Oare pentru că acolo este vorba de interesul UO şi al studenţilor de la FPM şi nu de buzunarul propriu? II. Ep. Salarii babane pentru şefi: DA!. Grija faţă de patrimoniul UO, deci şi de faţă de calitatea actului educational: NIET. 1. Încă o propunere pentru boşii de ”Sorbonica” care nu au idei (ex: înfiinţare de laboratoare dotate conform, microproducţie ş.a.), care să ajute în formarea profesională practică a studenţilor: alocarea de suprafeţe din Bazele didactice pe care le deţine UO pentru obţinerea de puieţi pomi fructiferi (altoiţi) din soiuri superioare, unele adaptabile şi pentru condiţiile pedo-climatice din alte ţări, deci pentru vânzare UE/export. 2. O altă propunere: Cu atâţia specialişti în făcut proiecte în interesul strict(!?) al studentului, respectiv al UO ca şi dl. Chereji: Câte ciupercării rentabile are actualmente FPM/UO? III. În mod cert, dacă am avea o Angela Merkel, Mircea Diaconu, sau Mugur Isărescu la Cotroceni, respectiv un ministru ca Eminescu, sau Haret la MEN, la UO s-ar lăsa cu nişte demiteri. Cu demisiile este mai greu prin ”Sorbonicile” particulare şi de stat din România. Ca şi la Palatul Cotroceni. P.S.: 1. Dumnezeu să binecuvinteze România şi pe dascălii ei ”pur-sânge”, care mai sunt. Ca şi pe studenţii de la U.O. 2. Am zis bine ”George” de ”Sorbonica” & Co?
Postat 21 Iulie 2014, 01:19 de stefan
investitii
Investitii s-au facut dar nu apar nicaieri ca au fost "sponsorizari" din diferite surse .... inclusiv iazul este facut de universitate iar ce s-a intamplat acolo poate ca nici nu mai conteaza.
Postat 21 Iulie 2014, 01:08 de jony
antiBihoreanul
..."Altfel spus, în loc să facă totul, aşa cum au avut dreptul, orădenii vor face mai mult figuraţie"...evident ca asta ati pus-o de la voi in stilul caracteristic.Sunteti niste figuranti jalnici cu pretentii de ziaristi.
Postat 20 Iulie 2014, 20:47 de unu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Centenar din dronă: Cum s-a văzut din aer parada militară organizată în centrul Oradiei (FOTO)
  • Ilie Bolojan la 100 de ani de la eliberarea Oradiei: 'Noi, românii, nu prea am reuşit să construim instituţii' (FOTO / VIDEO)
  • Defilare militară nemaivăzută în Oradea, cu TAB-uri, tunuri, elicoptere Puma şi cavaleria Jandarmeriei, dar fără MIG-uri (FOTO / VIDEO)
  • Zi superbă, organizare ireproşabilă, două incidente şi un singur politician aplaudat - primarul Bolojan (FOTO)
  • LIVE TEXT. Centenarul eliberării Oradiei: Descoperă alături de BIHOREANUL cele mai spectaculoase momente ale festivităţilor (FOTO / VIDEO)
  • S-a deschis Târgul de Paşti, în Cetate: Ouă gigant, iepuraşi, un labirint verde şi multe bunătăţi (FOTO / VIDEO)
  • Armata Română a intrat în Bihor: Reconstituirea momentelor de acum 100 de ani a început la Piatra Craiului (FOTO / VIDEO)
  • Acoperişul Palatului Episcopal Greco-Catolic din Oradea va fi finalizat până în iunie (FOTO)
  • Meniu de front: Vizitatorii expoziţiei dedicate lui Traian Moşoiu în Cetate au fost omeniţi cu varză cu cartofi (FOTO / VIDEO)
  • Ilie Bolojan, emoţionat până la lacrimi la dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu în Oradea. Vezi care a fost atmosfera la eveniment! (FOTO / VIDEO)
Ultimele Comentarii

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2306 RON
  • 1 EUR = 4.7584 RON
  • 1 HUF = 0.0149 RON