Universitate pe minus: Pentru că dă pe salarii aproape tot ce încasează, Universitatea a adunat un deficit record

Universitatea a încheiat prost anul 2012. Cu încasări tot mai mici, care se duc aproape numai pe salarii, instituţia a înregistrat un deficit financiar uriaş, diferenţa între venituri şi cheltuieli depăşind 12 milioane lei.

O sumă din care doar 9 milioane ar putea fi recuperate, când îi vor fi plătite proiectele în care este implicată. Restul de 3 milioane, însă, arată că Universitatea consumă mai mult decât produce.

Nici previziunile pentru 2013 nu sunt foarte optimiste: dacă statul nu-i va aloca mai mulţi bani, Universitatea va mai avea fonduri doar pentru salarii, şi nimic mai mult.

Efectele ierarhizării

Problemele băneşti transpar din primele rânduri ale raportului financiar de pe 2012, prezentat săptămâna trecută Senatului universitar. Conform documentului, instituţia a primit de la bugetul de stat 37 milioane lei, mai puţin cu 7 milioane decât în 2011 şi cu 17 milioane decât în 2009. Diminuarea alocărilor e cauzată de ierarhizarea domeniilor de studii făcută de Ministerul Educaţiei, operaţiune în urma căreia Universitatea are doar 2 domenii de categoria A (cea mai înaltă), 7 de categoria B, 25 de categoria C, 8 de categoria D şi 4 E. Bani mai mulţi au primit domeniile din vârful ierarhiei, în timp ce restul s-au ales cu sume modeste...

În raport se mai arată că anul trecut Universitatea a avut venituri proprii de 40 milioane lei, cu 9 milioane mai mult decât în 2011. Dar nu pentru că ar fi încasat semnificativ mai mult din taxe ori fiindcă ar fi modalităţi de a face bani, fiindcă 5 milioane fuseseră împrumutate de la bănci în decembrie. Altfel spus, plusul e din minusurile viitoare...

Buget sărăcit şi împărţit

Punând în balanţă veniturile şi cheltuielile, Universităţii i-a ieşit un deficit de 12,7 milioane lei. Din această sumă 9,6 milioane au fost cheltuite pe finanţarea unor proiecte europene şi care încă nu au fost decontate, iar restul de 3 milioane au fost "acoperite" din economiile anilor precedenţi.

S-ar zice, ca urmare, că situaţia nu e chiar disperată, dar nici roză nu-i. Salariile au înghiţit cea mai mare parte din veniturile de bază (cele din finanţarea de stat şi cele din taxe): 63 din 71,3 milioane, adică 88% din total! Asta pentru că, în timp ce veniturile au scăzut, salariile au fost "reîntregite" de Guvern fără însă a se aloca şi resursele pentru plata lor. Bunurile şi serviciile (de fapt, utilităţile şi cheltuielile curente) au costat şi ele 6 milioane lei, în timp ce pentru burse s-a alocat puţin peste 1 milion, iar pentru investiţii şi dotări (în realitate mici reparaţii) doar 230.000 lei.

Pagube record

Din cele 15 facultăţi, doar Dreptul a reuşit să încheie anul cu excedent financiar, şi acela însă de numai 134.000 lei. Restul au mers pe pierderi, recordul deţinându-l Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică (5,8 milioane lei deficit), urmată de Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei (minus 3,5 milioane) şi de Ştiinţele Socio-Umane (deficit de 3,1 milioane). Deşi au cheltuit şi ele mai mult decât au produs, Construcţiile şi Arhitectura, Protecţia Mediului şi Ştiinţele Economice au rămas în echilibru graţie economiilor făcute în anii precedenţi.

Cu asemenea bilanţ, conducerea Universităţii n-a avut de ales decât să amâne plata unor facturi, acumulând către diverşi furnizori datorii de 2,5 milioane lei.

"Trebuie să creştem!"

Concluziile economiştilor sunt sumbre, deoarece se aşteaptă ca anul acesta salariile să înghită 97% din bugetul previzionat al Universităţii. "În aceste condiţii, instituţia nu va dispune de fondurile necesare plăţii drepturilor salariale în regim de plata cu ora, respectiv pentru desfăşurarea activităţilor specifice, pentru plata facturilor de utilităţi, cheltuieli materiale etc.", se arată în raportul financiar.

Rambursarea banilor cheltuiţi pe proiectele europene ar putea reinstaura echilibrul, dat fiind că Universitatea are blocaţi în aceste proiecte peste 21 milioane lei. Dar ideal ar fi ca banii să fie folosiţi pentru noi investiţii ori pentru crearea unui fond de rezervă...

Pus cu spatele la zid, rectorul Constantin Bungău (foto) recunoaşte că trebuie să găsească soluţii: "Cheltuielile nu pot scădea, deci trebuie să creştem veniturile".

Ceea ce înseamnă că, dacă nu vor să devină şomeri, universitarii vor trebui să-şi pună mintea la contribuţie şi să dezvolte programe de studii cerute de piaţa muncii, nu să ţină cursuri în nişte săli tot mai goale.