URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 14 DECEMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Constat cu bucurie că există o concurență serioasă între cele două centre de putere din Bihor: Primăria Oradea și Consiliul Județean, în ce priveşte muzeele. Iar concurența asta nu poate fi decât benefică pentru turismul din Oradea.
Zic şi eu
Adrian Cris
În urmă cu peste un deceniu, un clujean teribilist zicea că s-a săturat de România. Cum n-a explicat că, de fapt, se săturase de balcanism, de corupţie, de minciună, de demagogie, naţionalism primitiv, murdărie şi dezordine, a fost pus la index ca vândut ungurilor. De câteva luni, patru primari din Transilvania pregătesc o iniţiativă mult pragmatică, deci şi mai "periculoasă" decât manifestul lui Sabin Gherman...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În primul rând, îmi doresc să nu fie doar o mişcare politică, iar declaraţiile de intenţie ale celor 4 primari (fonduri, dezvoltare, infrastructură etc) să fie doar de faţadă, aşa cum se face în orice campanie electorală. Mi-ar plăcea să nu devină un pol politic şi să nu fie exploatată în consecinţă, deşi, dacă va începe să facă performanţă şi să dea rezultate palpabile, e foarte posibil să se ajungă şi acolo. Primul semnal ar fi atunci când vor cere şi alte oraşe să intre în horă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de tribunal, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369/30 mai 2017 a Curţii Constituţionale a României, revine curţilor de apel.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sistemul colector urinar, format din bazinetele renale (formaţiunile care "captează" urina din cei doi rinichi), cele două uretere ("tuburile" prin care urina ajunge la vezică), vezica urinară şi uretra ("tubul" prin care urina se elimină) este "căptuşit" cu nişte celule epiteliale denumite în ansamblu "uroteliu". Toată această zonă este expusă influenţelor carcinogene, dar cea mai frecventă tumoră este cea a vezicii urinare, urmată de cea de la nivelul bazinetelor.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Vorbim de o "explozie" de depresie în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.
28 Noiembrie 2010, 11:39

Şcoala de bani

Şcoala de bani LUMEA FEMEILOR. Era firesc ca o facultate în care majoritatea cadrelor didactice sunt femei să demareze un proiect european pentru femei. Aşa a fost AntrES, cel mai mare proiect de până acum al Facultăţii de Ştiinţe Economice, care a vizat instruirea femeilor din vestul ţării pentru a-şi iniţia propriile afaceri şi în cadrul căruia decanul Anca Dodescu (foto), coordonator de proiect, a premiat zeci de planuri de afaceri făcute de femei
Şcoala de bani LUMEA FEMEILOR. Era firesc ca o facultate în care majoritatea cadrelor didactice sunt femei să demareze un proiect european pentru femei. Aşa a fost AntrES, cel mai mare proiect de până acum al Facultăţii de Ştiinţe Economice, care a vizat instruirea femeilor din vestul ţării pentru a-şi iniţia propriile afaceri...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În timp ce colegi de-ai lor de la alte facultăţi se rezumă să-şi ţină cursurile şi seminariile, eventual să mai scrie o carte sau o lucrare de specialitate, profesorii de la Facultatea de Ştiinţe Economice din Oradea şi-au petrecut ultimii trei ani făcând şi o altă şcoală: cea a proiectelor cu finanţare europeană.

Din 2007 şi până în prezent, facultatea a coordonat zece proiecte europene, din care şase se mai află în derulare, şi a participat ca partener în alte şase. Toate au adus facultăţii finanţări grele şi beneficii uriaşe!

Începutul

Primul proiect cu finanţare europeană al Facultăţii de Ştiinţe Economice a fost "Sprijinirea integrării IMM-urilor cu activitate de export-import din judeţul Bihor în cadrul pieţei unice europene, prin dezvoltarea unor servicii de afaceri transfrontaliere", implementat în septembrie 2007. A avut o valoare de 159.000 de euro, bani din care s-au realizat, printre altele, un Centru de Servicii pentru Afaceri Transfrontaliere, care funcţionează în cadrul facultăţii, şi o bază de date cu sursele de finanţare pentru întreprinderi. Adică, un ajutor dat firmelor de a aplica la rândul lor pentru proiecte europene.

Acesta a fost doar startul. În 2008, a venit rândul altor cinci proiecte, cu diferite obiective. S-au studiat avantajele firmelor româneşti cu activitate de comerţ exterior, pentru a putea maximiza efectele aderării la UE, s-au introdus cursuri noi în facultate despre integrarea economică europeană, s-a înfiinţat un Centru pentru Formare şi Perfecţionare în Domeniul Managementului Resurselor Umane, s-a studiat cum pot fi promovate pachete turistice comune în Bihor şi Hajdu-Bihar şi s-a iniţiat un program de instruire în vederea adaptării muncitorilor la cerinţele unei societăţi ce nu se poate lipsi de informatică. Valoarea acestor proiecte a variat de la 140.000 de lei la 2 milioane de lei.

Adevărata provocare

În 2009, facultatea a demarat un singur proiect, însă de departe cel mai amplu de până acum: "Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un nou model de şcoală antreprenorială pentru femei". Mai pe scurt, AntrES. El şi-a propus să stimuleze implicarea femeilor de pe graniţa de vest a ţării în propriile afaceri. În total, 1.800 de femei din şase judeţe au participat la cursuri şi au scris planuri de afaceri. Adică au învăţat cu ce se "mănâncă" o afacere şi şi-au pus pe hârtie business-ul pe care ar vrea să îl dezvolte. În cadrul proiectului, ce a valorat peste 12 milioane de lei, s-a creat o reţea de 72 de centre rurale, 24 locale şi şase teritoriale în toate cele şase judeţe, în care s-au ţinut cursurile de antreprenoriat.

"Acest proiect a fost o adevărată şcoală pentru echipă, pentru parteneri şi pentru noi, ca persoane individuale", spune decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Anca Dodescu. Acum, proiectul se apropie de final, iar toate obiectivele au fost atinse. Singurul mare regret al coordonatorilor este că planurile de afaceri, deşi foarte interesante, sunt greu de pus în practică din perspectivă financiară.

"Dificultatea pe care am întâlnit-o a fost cum să stimulăm femeile să şi iniţieze, mai departe, planurile de afaceri pe care le-au propus. Criza, reglementările legislative, lipsa totală de sprijin sau de facilităţi fiscale nu ne ajută, însă", spune Dodescu. Practic, statul român nu face nimic să ajute aceste femei măcar să-şi înceapă afacerile.

Întoarcere la studenţi

După experienţa AntrES, cadrele didactice de la Ştiinţe Economice au îndrăznit să tindă la mai mult. Astfel că, din octombrie anul acesta, au implementat proiectul cu cea mai mare finanţare de până acum: "Practica studenţilor economişti. Parteneriat inter-regional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de afaceri", sau pe scurt PracTEAM, în valoare de peste 19.800.000 de lei.

În PracTEAM se va pune accent pe practica studenţilor, astfel încât să se integreze uşor pe piaţa muncii, implicând timp de trei ani 162 de tutori de practică, 1.620 de studenţi de la învăţământul de licenţă şi 810 masteranzi din trei universităţi. Tutorii vor fi angajaţi din firmele care vor semna parteneriate cu facultatea pentru practică şi vor fi instruiţi să ajute tranziţia de la şcoală la muncă a studenţilor şi masteranzilor. Stagiul va deveni pentru tineri un fel de ucenicie chiar în domeniul în care vor să se specializeze, nu într-un sector care nu-i interesează. Proiectul presupune şi înfiinţarea unui dispecerat de practică, unde se vor aduna toate ofertele de stagii de pe piaţă. În final, studenţii cu cele mai bune rezultate din perioada de practică vor fi premiaţi.

"PracTEAM e cea mai mare bucurie. Cu el ne întoarcem acasă", spune Dodescu, constatând că, după ce au făcut cercetare pentru firme, angajaţi şi femei, acum profesorii îşi îndreaptă din nou atenţia asupra studenţilor lor.

Avantaje multiple

PracTEAM are beneficii directe asupra studenţilor, dar asta nu înseamnă că celelalte proiecte n-au adus avantaje indirecte. De pildă, facultatea nu mai duce lipsă de nicio dotare, pentru că prin fiecare proiect s-au amenajat laboratoare, folosite de profesori şi studenţi deopotrivă. Totodată, facultatea a amenajat o mini-tipografie, achiziţionându-şi aparatura necesară pentru a tipări broşuri sau cărţi. În plus, şi-a cumpărat licenţe ale unor programe utile economiştilor, iar prin PracTEAM va înfiinţa info-chioşcuri, adică monitoare pe care studenţii le vor folosi pentru a-şi verifica situaţia şcolară.

Acestora li se adaugă alte avantaje. Spre deosebire de alţi colegi, cadrele didactice de aici au avut parte cu adevărat de formare continuă şi perfecţionare. Pe lângă că au învăţat cum se lucrează la proiectele europene, şi-au îmbunătăţit cunoştinţele, studenţii economişti orădeni având astfel îndrumători mai pregătiţi. Aproape că nu există profesor care să nu fie sau să nu fi fost implicat într-un proiect european. Şi nu în ultimul rând e de menţionat avantajul financiar al cadrelor didactice, care prin munca la aceste proiecte europene îşi înmulţesc banii cu care se duc lunar acasă!

În total, proiectele coordonate de Facultatea de Ştiinţe Economice au atras peste 36 de milioane de lei, bani la care se adaugă şi cei proveniţi din alte şase proiecte la care facultatea orădeană a fost partener. În contextul subfinanţării învăţământului românesc, iată că banii europeni pot fi soluţia. Facultatea de Ştiinţe Economice e dovada că prin muncă asiduă şi determinare se pot face multe. Şi defel mărunte...


11 Cornel Antal.jpgSUSŢINERE DE SUS
Undă verde de la rector

Pe lângă că a ajutat facultatea şi comunitatea, proiectele de la Ştiinţe Economice au prins bine şi Universităţii din Oradea, per ansamblu. Ele cresc indicatorii de calitate ai instituţiei şi aduc dotări care poate altfel n-ar fi fost niciodată făcute.

"Încurajez absolut total aceste proiecte. Zilnic semnez mii de hârtii pentru proiectele europene ale facultăţilor şi susţin orice iniţiativă", spune rectorul Cornel Antal (foto), care îşi mai doreşte ca Universitatea să beneficieze şi de proiecte europene globale, de pildă pentru renovări de clădiri.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
si alte facultati atrag fonduri europene
Pacat ca nu si alte facultati din cadrul Universitatii nu sunt promovate pe cat este facultatea de Stiinte Economice, care nu este singura care atrage fonduri europene pentru imbunatatirea actul didactic. La Facultatea de Stiinte Socio-Umane avem profesori motivati si dedicati care au constatat ca vechile metode de predare nu garanteaza ca viitorii absolventi vor fi pregatiti pentru piata muncii, si mai mult pentru a face fata cerintelor institutiilor, actorilor politici si in special clientilor sistemului de asistenta sociala. Poate ca din postura de asistenti sociali nu vom exercita o asemenea influenta ca si economistii, dar consider ca printr-o munca de asistenta sociala realizata intr-un mod profesionist vom contribui la mentinerea echilibrului social. Proiectul finantat din fonduri UE are ca scop obtinerea exact acestui lucru: crearea unor profesionisti capabili sa raspunda exigentelor unei societati in schimbare, caracterizata prin mari clivaje socio-economico-culturale. De aceea cred ca trebuie luat in considerare, contribuind la dezvoltarea comunitatii.
Postat 29 Noiembrie 2010, 23:46 de amalia
...
sustinere de sus pe naiba! Daca ar putea, rectorul i-ar rupe gitul in trei miscari decanitei Dodescu! N-are el nevoie de oameni care gandesc si muncesc, numai de aia care-l lauda pe el si aia nu stiu sa scrie poiecte...de fapt nu stiu sa scrie nimic, ca de exemplu Lia Pop.
Postat 29 Noiembrie 2010, 16:24 de gojdistu
alt sprijin, NU?
oare e vorba doar de talentul cadrelor de aici sau mai e si altceva? sa nu uitam ca "satana in sutana"(zis si "suvitzatul intru Domnul")care se ocupa in Primarie de proiectele cu finantare europeana este si "cadru" la Universitate(basca, coleg cu o Marioara tot cadru aici dar coleg cu aceeasi Marioara si intr-o firma de audit?ma rog, Marioara sau Daniela, e aceeasi persoana cu doua prenume). eu am avut o experienta cu unele cadre si mi-am dat seama cat de "pricepute" sunt. acum cativa ani am fost solicitat de o studenta sa o ajut la un proiect. nu stia sa-mi spuna decat titlul proiectului. altceva, NIMIC. i-am facut o lucrare(zic eu, foarte buna)dar care se pupa foarte vag cu ceea ce banuiesc ar fi trebuit sa fie. studenta(adica eu, sorry)a luat 10!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! wow, cu cata atentie a fost citit proiectul!
Postat 28 Noiembrie 2010, 13:45 de dan oradeanul
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Patriotul Ervin: Cine este orădeanul care a inaugurat Podul Centenarului cu o Dacie tricoloră (FOTO)
  • Două zile de reduceri: S-a deschis KiK, la ERA Park Oradea! (FOTO)
  • Gala Comunității Orădene. Vezi care au fost proiectele premiate! (FOTO)
  • Victorie acasă: CSM CSU Oradea a câștigat derby-ul cu Steaua (FOTO)
  • Primul tren Cluj - Oradea – Viena a plecat 'full'. Biletul cel mai ieftin costă 133 lei (FOTO/VIDEO)
  • 'Asta-i datina străveche': 350 de copii, în straie tradiționale, au colindat pe străzile Oradiei (FOTO/VIDEO)
  • Nervi în Aeroportul din Oradea: Pasagerii cursei Tarom spre Bucureşti, revoltați că... nu au locuri în avion! (FOTO)
  • Inna a strălucit ca o stea: Peste 3.000 de orădeni şi o mână de turcoaice s-au bucurat de concertul talentatei artiste (FOTO / VIDEO)
  • Iluminatul de sărbători a fost pornit, a început Târgul de Crăciun în Oradea. Vezi cum arată! (FOTO / VIDEO)
  • Capsula timpului: Gânduri despre Oradea secolului viitor, dar şi obiecte din oraşul zilelor noastre, vor fi îngropate în curtea Muzeului Ţării Crişurilor (FOTO)
Ultimele Comentarii

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON