URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 23 SEPTEMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Ştiu, investiţia a costat o grămadă de bani şi nu se poate merge la infinit pe bunăvoinţa constructorului, care schimbă pe banii lui dalele deteriorate. Dar Piaţa Unirii a fost făcută pentru ca orădenii şi turiştii să se poată bucura de ea! Dacă mergem pe ideea că Piaţa devine un loc sacru, intangibil, s-ar putea să fim nevoiţi ca la intrare să ne descălţăm şi să umblăm cu tălpici, ca pe vremuri în Palatul Baroc.
Zic şi eu
Adrian Cris
Abia aştept să-l văd pe domnu’ Nelu Mang, întâiul familist al Bihorului, având de-a dreapta sa vreun popă în sutană şi în stânga un frate cu şorţuleţ, echer şi compas (sau invers), propovăduind printre bihoreni modificarea Constituţiei aşa încât să definească expres căsătoria ca "uniunea dintre un bărbat şi o femeie", la referendumul din 7 octombrie! În treacăt fie zis, nu-i ironic că Dragnea a pus "consultarea populară" într-o duminică fără soţ?
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
După ce, zeci de ani, românii au plătit taxa de drum în prețul combustibilului, rovignete pentru drumuri și taxe de trecere pentru poduri, după ce au trecut ani mulți de la semnarea celui mai păgubos contract din istorie pentru România (contractul cu Bechtel, mulțumim Adrian Năstase!) fără ca cineva să facă pușcărie, după ce s-a furat din banii de drumuri ca-n filme, ei bine, după toate acestea, românilor li se cer din nou bani pentru a nu fi tratați drept animale și pentru a avea dreptul de a circula pe o șosea cu pretenții de autostradă. O adevărată taxă pe prostie!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre felul în care gestionează autorităţile combaterea pestei porcine africane?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Legea nr. 203/2018 privind măsurile de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, lege care a intrat în vigoare pe 24 august 2018, prevede că în materia contravenţiilor rutiere se va aplica, de la 1 ianuarie 2019, o nouă metodă referitoare la achitarea acestora.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Muşcătura multor specii de păianjeni produc iritaţie locală, iar unele specii pot produce intoxicaţii mortale. În SUA există 2 specii de păianjeni importante din punct de vedere medical: văduva neagră şi păianjenul singuratic.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Se pare că minciuna îl poate face pe un politician să pară mai... autentic. Oamenii tind să vadă minciunile emise de un lider politic drept o tentativă a acestuia de a se lupta cu mâinile murdare împotriva unui sistem corupt; asta în pofida faptului că minciunile sunt sfruntate şi demistificate ulterior.
28 Noiembrie 2010, 11:39

Şcoala de bani

Şcoala de bani LUMEA FEMEILOR. Era firesc ca o facultate în care majoritatea cadrelor didactice sunt femei să demareze un proiect european pentru femei. Aşa a fost AntrES, cel mai mare proiect de până acum al Facultăţii de Ştiinţe Economice, care a vizat instruirea femeilor din vestul ţării pentru a-şi iniţia propriile afaceri şi în cadrul căruia decanul Anca Dodescu (foto), coordonator de proiect, a premiat zeci de planuri de afaceri făcute de femei
Şcoala de bani LUMEA FEMEILOR. Era firesc ca o facultate în care majoritatea cadrelor didactice sunt femei să demareze un proiect european pentru femei. Aşa a fost AntrES, cel mai mare proiect de până acum al Facultăţii de Ştiinţe Economice, care a vizat instruirea femeilor din vestul ţării pentru a-şi iniţia propriile afaceri...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În timp ce colegi de-ai lor de la alte facultăţi se rezumă să-şi ţină cursurile şi seminariile, eventual să mai scrie o carte sau o lucrare de specialitate, profesorii de la Facultatea de Ştiinţe Economice din Oradea şi-au petrecut ultimii trei ani făcând şi o altă şcoală: cea a proiectelor cu finanţare europeană.

Din 2007 şi până în prezent, facultatea a coordonat zece proiecte europene, din care şase se mai află în derulare, şi a participat ca partener în alte şase. Toate au adus facultăţii finanţări grele şi beneficii uriaşe!

Începutul

Primul proiect cu finanţare europeană al Facultăţii de Ştiinţe Economice a fost "Sprijinirea integrării IMM-urilor cu activitate de export-import din judeţul Bihor în cadrul pieţei unice europene, prin dezvoltarea unor servicii de afaceri transfrontaliere", implementat în septembrie 2007. A avut o valoare de 159.000 de euro, bani din care s-au realizat, printre altele, un Centru de Servicii pentru Afaceri Transfrontaliere, care funcţionează în cadrul facultăţii, şi o bază de date cu sursele de finanţare pentru întreprinderi. Adică, un ajutor dat firmelor de a aplica la rândul lor pentru proiecte europene.

Acesta a fost doar startul. În 2008, a venit rândul altor cinci proiecte, cu diferite obiective. S-au studiat avantajele firmelor româneşti cu activitate de comerţ exterior, pentru a putea maximiza efectele aderării la UE, s-au introdus cursuri noi în facultate despre integrarea economică europeană, s-a înfiinţat un Centru pentru Formare şi Perfecţionare în Domeniul Managementului Resurselor Umane, s-a studiat cum pot fi promovate pachete turistice comune în Bihor şi Hajdu-Bihar şi s-a iniţiat un program de instruire în vederea adaptării muncitorilor la cerinţele unei societăţi ce nu se poate lipsi de informatică. Valoarea acestor proiecte a variat de la 140.000 de lei la 2 milioane de lei.

Adevărata provocare

În 2009, facultatea a demarat un singur proiect, însă de departe cel mai amplu de până acum: "Antreprenoriatul şi egalitatea de şanse. Un nou model de şcoală antreprenorială pentru femei". Mai pe scurt, AntrES. El şi-a propus să stimuleze implicarea femeilor de pe graniţa de vest a ţării în propriile afaceri. În total, 1.800 de femei din şase judeţe au participat la cursuri şi au scris planuri de afaceri. Adică au învăţat cu ce se "mănâncă" o afacere şi şi-au pus pe hârtie business-ul pe care ar vrea să îl dezvolte. În cadrul proiectului, ce a valorat peste 12 milioane de lei, s-a creat o reţea de 72 de centre rurale, 24 locale şi şase teritoriale în toate cele şase judeţe, în care s-au ţinut cursurile de antreprenoriat.

"Acest proiect a fost o adevărată şcoală pentru echipă, pentru parteneri şi pentru noi, ca persoane individuale", spune decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Anca Dodescu. Acum, proiectul se apropie de final, iar toate obiectivele au fost atinse. Singurul mare regret al coordonatorilor este că planurile de afaceri, deşi foarte interesante, sunt greu de pus în practică din perspectivă financiară.

"Dificultatea pe care am întâlnit-o a fost cum să stimulăm femeile să şi iniţieze, mai departe, planurile de afaceri pe care le-au propus. Criza, reglementările legislative, lipsa totală de sprijin sau de facilităţi fiscale nu ne ajută, însă", spune Dodescu. Practic, statul român nu face nimic să ajute aceste femei măcar să-şi înceapă afacerile.

Întoarcere la studenţi

După experienţa AntrES, cadrele didactice de la Ştiinţe Economice au îndrăznit să tindă la mai mult. Astfel că, din octombrie anul acesta, au implementat proiectul cu cea mai mare finanţare de până acum: "Practica studenţilor economişti. Parteneriat inter-regional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de afaceri", sau pe scurt PracTEAM, în valoare de peste 19.800.000 de lei.

În PracTEAM se va pune accent pe practica studenţilor, astfel încât să se integreze uşor pe piaţa muncii, implicând timp de trei ani 162 de tutori de practică, 1.620 de studenţi de la învăţământul de licenţă şi 810 masteranzi din trei universităţi. Tutorii vor fi angajaţi din firmele care vor semna parteneriate cu facultatea pentru practică şi vor fi instruiţi să ajute tranziţia de la şcoală la muncă a studenţilor şi masteranzilor. Stagiul va deveni pentru tineri un fel de ucenicie chiar în domeniul în care vor să se specializeze, nu într-un sector care nu-i interesează. Proiectul presupune şi înfiinţarea unui dispecerat de practică, unde se vor aduna toate ofertele de stagii de pe piaţă. În final, studenţii cu cele mai bune rezultate din perioada de practică vor fi premiaţi.

"PracTEAM e cea mai mare bucurie. Cu el ne întoarcem acasă", spune Dodescu, constatând că, după ce au făcut cercetare pentru firme, angajaţi şi femei, acum profesorii îşi îndreaptă din nou atenţia asupra studenţilor lor.

Avantaje multiple

PracTEAM are beneficii directe asupra studenţilor, dar asta nu înseamnă că celelalte proiecte n-au adus avantaje indirecte. De pildă, facultatea nu mai duce lipsă de nicio dotare, pentru că prin fiecare proiect s-au amenajat laboratoare, folosite de profesori şi studenţi deopotrivă. Totodată, facultatea a amenajat o mini-tipografie, achiziţionându-şi aparatura necesară pentru a tipări broşuri sau cărţi. În plus, şi-a cumpărat licenţe ale unor programe utile economiştilor, iar prin PracTEAM va înfiinţa info-chioşcuri, adică monitoare pe care studenţii le vor folosi pentru a-şi verifica situaţia şcolară.

Acestora li se adaugă alte avantaje. Spre deosebire de alţi colegi, cadrele didactice de aici au avut parte cu adevărat de formare continuă şi perfecţionare. Pe lângă că au învăţat cum se lucrează la proiectele europene, şi-au îmbunătăţit cunoştinţele, studenţii economişti orădeni având astfel îndrumători mai pregătiţi. Aproape că nu există profesor care să nu fie sau să nu fi fost implicat într-un proiect european. Şi nu în ultimul rând e de menţionat avantajul financiar al cadrelor didactice, care prin munca la aceste proiecte europene îşi înmulţesc banii cu care se duc lunar acasă!

În total, proiectele coordonate de Facultatea de Ştiinţe Economice au atras peste 36 de milioane de lei, bani la care se adaugă şi cei proveniţi din alte şase proiecte la care facultatea orădeană a fost partener. În contextul subfinanţării învăţământului românesc, iată că banii europeni pot fi soluţia. Facultatea de Ştiinţe Economice e dovada că prin muncă asiduă şi determinare se pot face multe. Şi defel mărunte...


11 Cornel Antal.jpgSUSŢINERE DE SUS
Undă verde de la rector

Pe lângă că a ajutat facultatea şi comunitatea, proiectele de la Ştiinţe Economice au prins bine şi Universităţii din Oradea, per ansamblu. Ele cresc indicatorii de calitate ai instituţiei şi aduc dotări care poate altfel n-ar fi fost niciodată făcute.

"Încurajez absolut total aceste proiecte. Zilnic semnez mii de hârtii pentru proiectele europene ale facultăţilor şi susţin orice iniţiativă", spune rectorul Cornel Antal (foto), care îşi mai doreşte ca Universitatea să beneficieze şi de proiecte europene globale, de pildă pentru renovări de clădiri.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
si alte facultati atrag fonduri europene
Pacat ca nu si alte facultati din cadrul Universitatii nu sunt promovate pe cat este facultatea de Stiinte Economice, care nu este singura care atrage fonduri europene pentru imbunatatirea actul didactic. La Facultatea de Stiinte Socio-Umane avem profesori motivati si dedicati care au constatat ca vechile metode de predare nu garanteaza ca viitorii absolventi vor fi pregatiti pentru piata muncii, si mai mult pentru a face fata cerintelor institutiilor, actorilor politici si in special clientilor sistemului de asistenta sociala. Poate ca din postura de asistenti sociali nu vom exercita o asemenea influenta ca si economistii, dar consider ca printr-o munca de asistenta sociala realizata intr-un mod profesionist vom contribui la mentinerea echilibrului social. Proiectul finantat din fonduri UE are ca scop obtinerea exact acestui lucru: crearea unor profesionisti capabili sa raspunda exigentelor unei societati in schimbare, caracterizata prin mari clivaje socio-economico-culturale. De aceea cred ca trebuie luat in considerare, contribuind la dezvoltarea comunitatii.
Postat 29 Noiembrie 2010, 23:46 de amalia
...
sustinere de sus pe naiba! Daca ar putea, rectorul i-ar rupe gitul in trei miscari decanitei Dodescu! N-are el nevoie de oameni care gandesc si muncesc, numai de aia care-l lauda pe el si aia nu stiu sa scrie poiecte...de fapt nu stiu sa scrie nimic, ca de exemplu Lia Pop.
Postat 29 Noiembrie 2010, 16:24 de gojdistu
alt sprijin, NU?
oare e vorba doar de talentul cadrelor de aici sau mai e si altceva? sa nu uitam ca "satana in sutana"(zis si "suvitzatul intru Domnul")care se ocupa in Primarie de proiectele cu finantare europeana este si "cadru" la Universitate(basca, coleg cu o Marioara tot cadru aici dar coleg cu aceeasi Marioara si intr-o firma de audit?ma rog, Marioara sau Daniela, e aceeasi persoana cu doua prenume). eu am avut o experienta cu unele cadre si mi-am dat seama cat de "pricepute" sunt. acum cativa ani am fost solicitat de o studenta sa o ajut la un proiect. nu stia sa-mi spuna decat titlul proiectului. altceva, NIMIC. i-am facut o lucrare(zic eu, foarte buna)dar care se pupa foarte vag cu ceea ce banuiesc ar fi trebuit sa fie. studenta(adica eu, sorry)a luat 10!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! wow, cu cata atentie a fost citit proiectul!
Postat 28 Noiembrie 2010, 13:45 de dan oradeanul
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Sărbătoarea Recoltei: Ce bunătăţi sunt în Cetatea Oradea şi de ce a plecat un floricultor bihorean supărat acasă (FOTO)
  • Victorie la debut de nou sezon pentru echipa de handbal a CSM Oradea: 33-32 cu HC Szejke Odorhei (FOTO)
  • 'Puncte de vedere': În Cetatea Oradea a fost vernisată o expoziţie de imagini 3D din timpul Primului Război Mondial (FOTO)
  • 'Portretele Unirii' își așteaptă vizitatorii în Piaţa Unirii din Oradea (FOTO)
  • Deţinuţii din mai multe judeţe s-au întrecut la fotbal: Orădenii, pe locul II (FOTO / VIDEO)
  • Se toarnă fundaţia! Au început construcţia podului din strada Universităţii (FOTO)
  • Lucrările s-au terminat, ambuteiajele continuă! Trecerea de nivel cu calea ferată din strada Uzinelor a fost modernizată degeaba (FOTO)
  • Figaro și Lucifer, doi motani singuratici au ajuns de la Paris la Zoo Oradea (FOTO)
  • Cruce luminoasă de 14 metri, înălţată la Vintere cu ocazia Centenarului (FOTO)
  • Let’s do it, Bihor: Peste 23.000 de voluntari au adunat 30.000 de saci de gunoaie (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON