URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 23 OCTOMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Ideea cu bugetarea participativă nu e deloc rea. Noi am preluat-o de la clujeni, dar nu ei au fost cei care au inventat roata. Ideea e că Primăria pune o sumă la bătaie, iar cetăţenii n-au decât să-şi spargă capul ca să găsească proiecte cât mai isteţe. Cum era de aşteptat, proiectele de anul trecut sunt încă în stadiu de avizare, pentru că nu-i destul să ai idei bune, trebuie să ai şi foarte multă răbdare, din cauza birocraţiei ucigătoare din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cineva din Ministerul de Externe, însărcinat să "marcheze" Centenarul, a avut o idee bună: diplomaţii din Bucureşti să fie duşi prin oraşele importante ale României. Să vadă, să asculte, să intermedieze şi consolideze legături. Aşa au ajuns la Oradea, la finele săptămânii trecute, 27 de ambasadori.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Conferințele 11even, în care 11 oameni vorbesc câte 11 minute, sunt ca nunțile românești - nimeni nu îndrăznește să le facă mai scurte. Teorema care spune că ce e frumos durează puțin nu funcționează... Majoritatea vorbitorilor a dat impresia că tema conferinței, „La trecutu-ți mare, care viitor?”, nu a fost înțeleasă prea bine. Cei mai mulți au vorbit despre ei înșiși, lăsându-le spectatorilor sarcina de a extrage esența și de a construi puzzle-ul.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Aţi votat la recentul referendum pentru redefinirea familiei în Constituţie?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în curând vor intra în vigoare modificările legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca urmare a faptului că, recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la această lege, iar, vineri, 12 octombrie, Klaus Iohannis a fost nevoit să promulge noul statut al magistraţilor.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Anxietatea este una din marile probleme psihologice ale secolului nostru. Alături de depresie, este subiectul cel mai des întâlnit în cabinetele de psihologie. Anxietatea variază de la om la om și se manifestă oarecum diferit ca intensitate în cazul fiecăruia.
16 Iulie 2011, 12:42

N-ai carte, n-ai parte

N-ai carte, n-ai parte JUMĂTATE SUB LINIE. Bac-ul a lăsat "pe dinafară" jumătate din absolvenţii liceelor din Bihor, rezultatul şocându-i atât pe elevi, cât şi pe părinţi. Singura consolare e că, aşa slabi cum sunt, liceenii bihoreni s-au clasat totuşi peste media naţională. Dar, exceptând birocraţii, cui îi foloseşte statistica?...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa! E doar una din expresiile care arată că românii nu mai dau doi bani pe vechea lozincă "nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă", tot mai mulţi căpătând convingerea că pentru a avea "succesuri" ajunge să fii descurcăreţ şi tupeist.

Iar dacă percepţia s-a generalizat în societate, e de mirare că tinerii, care copiază modelele din jur, au aceeaşi mentalitate? Nu, spun pedagogii şi psihologii, şi tocmai de aceea s-a picat în masă la Bac. Când, dintr-o dată, nu s-a mai putut fura, cel puţin nu ca în trecut, adevărul a ieşit la iveală: produsele învăţământului românesc sunt proaste. O surpriză?

Nu, spun - din nou - specialiştii, căci acum doar se culeg roadele unui sistem bulversat cu 140 de modificări legislative în două decenii şi finanţat în ultimii doi ani cu mai puţin de 3% din PIB faţă de 8% în anii '80. Un sistem ai cărui protagonişti sunt elevi "educaţi" că munca e înjositoare şi amăgiţi că oricine poate deveni doctor ori inginer, părinţi dispuşi să le cumpere notele şi profesori nemotivaţi, mulţi proveniţi din universităţi prin care au trecut ca gâsca prin apă.

Judeţ de mijloc

Bac-ul din iulie 2011 a intrat în istorie cu recordul negativ de promovabilitate. În Bihor, bilanţul a fost ceva peste media naţională, dar nu cu mult.

Din cei 6.907 candidaţi, 13 au vrut să copieze sau chiar au făcut-o, fiind eliminaţi, astfel că vor putea repeta examenul abia peste trei sesiuni. Chiar şi după rezolvarea contestaţiilor, aproape jumătate (47,73%) au picat, majoritatea (83,27%) cu medii sub 5. Doar 52,08% (tot după contestaţii) au devenit bacalaureaţi, cei mai mulţi (35,75%) cu medii între 6 şi 6,99 sau între 7 şi 7,99 (22,24%). Adică mediocru. Numai 8,51% au obţinut între 9 şi 9,99. Nimeni n-a luat 10, doar două absolvente ale Colegiului Mihai Eminescu din Oradea reuşind câte un 9,95.

Comparativ cu anii trecuţi, promovabilitatea a scăzut cu peste 30%: în iulie 2010 luaseră Bac-ul 87,48% absolvenţi, iar în iulie 2009 - 87,60%.

Între extreme

În tot judeţul, absolvenţii unei singure şcoli au promovat integral: cei 57 elevi ai Liceului Baptist Emanuel. Nerelevant, comparativ cu unităţile care au avut mai mulţi absolvenţi: de la Gojdu au susţinut Bac-ul 182 candidaţi, din care au promovat 96,75%, iar dintre cei 277 absolvenţi de la Eminescu au luat examenul 93%.

La polul opus e Grupul Şcolar Agricol Borş, cu 7,41% promovaţi (la 280 candidaţi înscrişi, 27 prezenţi şi 25 picaţi), Grupul Şcolar Andrei Şaguna, unde au promovat 8,11% absolvenţi şi Colegiul Tehnic Mihai Viteazul - 12,63%. La singurul liceu particular, Henri Coandă, promovabilitatea a fost 15,69%. Întrebarea este: a meritat ca elevii să plătească taxe, atâţia ani, degeaba?...

Absolvenţii picaţi se pot înscrie între 11-15 iulie la sesiunea a doua, susţinerea probelor urmând să înceapă pe 22 august şi să se încheie pe 2 septembrie, iar rezultatele finale să fie cunoscute pe 7 septembrie.

Mai puţină hoţie

06 Dorel Luca.jpgŞeful Inspectoratului Şcolar Bihor, Dorel Luca (foto), consideră că principala explicaţie a promovabilităţii scăzute e diminuarea fraudelor. "S-a copiat mult mai puţin. Nu înseamnă că deloc, dar dacă nu se introduceau camere de supraveghere, promovabilitatea rămânea probabil cea din anii trecuţi", a spus Luca imediat după anunţarea rezultatelor, deschizând discuţia despre amănuntul care i-a durut cel mai mult pe liceeni. Căci nu puţini aveau să dea vina pe "Big Brother".

"Am fost foarte stresată, simţeam că tot timpul cineva se uită peste umărul meu, aşa că nu m-am putut concentra", s-a plâns o absolventă a Colegiului Dimitrie Leonida, unde doar patru elevi au luat examenul.

Previzibil

06 Ioan Chelemen.jpgScuza, însă, nu ţine. "Tinerii nu mai au inhibiţii, se filmează cu mobilul în orice situaţie. Dau vina pe camerele video, că doar n-o să spună că au picat fiindcă n-au putut copia!", afirmă psihopedagogul Ioan Chelemen (foto).

Fost inspector şcolar, acum conferenţiar universitar, Chelemen crede că întreaga societate e responsabilă. Primii vinovaţi, cronologic, sunt părinţii. "Le induc copiilor ideea că toţi trebuie să facă liceu şi facultate ca să nu ajungă ca ei. Dacă ar fi responsabili, i-ar conştientiza că un tâmplar bun e la fel de onorabil şi poate câştiga mai mult decât un inginer". Tot părinţii sunt vinovaţi că nu ţin legătura cu şcoala. "Când copiii merg la grădiniţă, merge toată familia la serbare, cu căţel, cu purcel. În clasa I merg mamele să discute cu învăţătoarele, la gimnaziu o fac mai rar sau deloc, iar la liceu îşi amintesc că au copii abia în preajma examenelor, când caută câte un profesor care le-ar putea ajuta odraslele".

Urmează sistemul. "Statul investeşte tot mai puţin în educaţie, dar cum să ai rezultate dacă nu investeşti?", întreabă, retoric, Chelemen. În fine, universităţile: "Primim studenţi care adesea nu au nici noţiuni de bază, de teamă să nu rămânem fără obiectul muncii, iar posesorii de diplome, odată ajunşi la catedre, nu pot face performanţă dacă ei înşişi nu au competenţă". Peste toate se adaugă instabilitatea: "De la an la an, vine câte un ministru care bulversează sistemul cu schimbări, încât uneori nu se ştiu din timp nici datele examenelor".

Ce-i de făcut?

06 Ruben Filiomn.jpgDirectorul Colegiului Mihai Viteazul, Ruben Filimon (foto), adaugă la diagnoză un element concret. "Deşi nu toţi copiii sunt la fel, Bac-ul e la fel pentru toţi. Aceleaşi subiecte le primeşte la examen şi cel care vrea să studieze Literele, şi cel care vrea să ajungă mecanic auto", spune profesorul. Motivul? Guvernul a desfiinţat Şcolile de Arte şi Meserii, ai căror elevi ţinteau nu Bac-ul, ci să obţină certificate de calificare profesională, şi le-a transformat în licee, obligându-i astfel pe tineri să dea examenul de Bac.

În opinia lui Filimon, situaţia poate fi remediată pe termen scurt diferenţiind subiectele la Bac în funcţie de profilul absolvit de liceeni, iar pe termen lung prin diferenţierea examenului după scopurile urmărite de aceştia. "Normal ar fi, ca în ţările civilizate, să existe un Bacalaureat ştiinţific, unul profesional şi unul vocaţional". În plus, şcolile profesionale trebuie reînfiinţate, iar absolvenţii lor să dea Bac-ul numai dacă vor.

Fără concurenţă

06 Iosif Eilender.jpgPe de altă parte, directorul Colegiului Eminescu consideră că învăţământul a picat odată cu eliminarea competiţiei. "Declinul educaţiei a început odată cu renunţarea la examenele de admitere în treapta I de liceu şi de admitere la facultate. Urmarea e că în gimnaziu notele copiilor sunt mărite artificial ca aceştia să "prindă" liceul, iar în cei patru ani de liceu ca să intre la facultate. De aceea nici nu corespund mediile din liceu cu rezultatele de la Bac", spune profesorul Iosif Eilender (foto), convins că examenele trebuie reinstituite pentru toate nivelurile de şcolarizare.

O altă necesitate, arată directorul Colegiului Mihai Eminescu, e autonomia reală a unităţilor de învăţământ. "Curând începe examenul de titularizare a cadrelor didactice, iar noi, ca directori de şcoli, nu prea avem un cuvânt de spus în alegerea celor care urmează să fie angajaţi. Corect ar fi ca şcolile să organizeze aceste concursuri".

Desprinşi de realitate

În descentralizare cred şi unii politicieni. "Oamenii de afaceri se plâng că şcoala e deconectată de la nevoile economiei, că produce şomeri, în loc să pregătească absolvenţi buni de angajat", afirmă consilierul local Dan Octavian.

Rezolvarea, spune consilierul judeţean Szabo Odon, ar fi diminuarea rolului inspectoratelor şcolare şi sporirea celui al comunităţilor locale. "Inspectoratele nu au rost în forma actuală. Ar trebui să aibă doar atribuţii de control, să verifice respectarea programelor şcolare, nu atribuţii de decizie asupra şcolilor. Şcolile ar trebui să intre total în subordinea autorităţilor locale şi să decidă singure câte clase înfiinţează şi ce profile. Acum Bucureştiul impune planuri de şcolarizare mulate pe dorinţele profesorilor, nu pe cerinţele elevilor", explică Szabo.

Greu de crezut, însă, că Ministerul Educaţiei va fi de acord cu asemenea idei, căci şi-ar pierde toată puterea, inclusiv pe cea de a satisface cu posturi clientela politică...

Cine plăteşte?

Dezastrul a îngrijorat şi conducerile universităţilor, care îşi pierd "clientela" plătitoare de taxe. "Ne vom adapta, în sensul că poate nu vom concedia cadre didactice", a comentat rectorul Universităţii din Oradea, Cornel Antal. În rest, niciun regret, nicio asumare de răspundere pentru faptul că şi universităţile au contribuţia lor la această situaţie, nicio propunere privind măsurile ce ar trebui luate. Aşa cum, dealtfel, nici între directorii de şcoli nimeni nu şi-a dat demisia, măcar de jenă.

Cât despre nota de plată, ea va fi achitată de întreaga societate. Pentru că "picaţii" au dreptul, după 60 de zile, la un ajutor de şomaj de 250 lei lunar, timp de un semestru, deja bugetul alocat în acest scop trebuie suplimentat de la 20 la 43 milioane de euro. Pierderile pe termen lung sunt, însă, mult mai mari: conform estimărilor, de peste 700 milioane de euro, cât s-ar fi încasat din taxe, chirii, achiziţii de cărţi, transport etc.

Dar, la fel ca la vârful liceelor şi al universităţilor, nici la Guvern nu se înghesuie nimeni să analizeze şi, mai ales, să propună măsuri pentru schimbarea situaţiei. Doar ministrul Educaţiei se laudă cu corectitudinea examenului, ca un gardian oarecare. Aşa că viitorul sună şi mai rău...


MODEL
Fata de (aproape) 10

06 Luana Niculescu.jpgÎntre miile de liceeni picaţi, Luana Niculescu (foto), absolventă a Colegiului Eminescu şi bacalaureată cu 9,95 (cea mai mare medie din judeţ) poate părea un geniu. Nu este şi, cu modestie, o spune chiar ea: "Mi-am făcut doar datoria, pur şi simplu am învăţat".

Se aştepta la rezultatul obţinut, întrucât pentru cei patru ani de liceu obţinuse media 9,84, şi nu "pe ochi frumoşi", ci fiindcă în ultimii doi ani a dedicat lecţiilor câte trei-patru ore pe zi. "Acum doi ani, când ne-am pus problema Bac-ului, ni se spunea să nu ne facem griji, pentru că se va copia. N-am crezut că e o idee bună să mizez pe asta".

Ce părere are despre ceea ce s-a întâmplat? "Cred că e mai ales vina elevilor, fiindcă s-au bazat pe copiat sau că profesorii îi vor ajuta la examen. La noi în liceu, însă, profesorii au făcut tot ce depindea de ei ca să învăţăm", spune Luana. Tânăra vrea să studieze Psihologia la Oradea, motivând că "şi aici trebuie să existe studenţi buni".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
Mirare
Procentul de 12% nu-l reprezinta pe prof Filimon de la CT Mihai Viteazul si nici nu are legatura cu mentalitatea si atitudinea pe care le cultiva in scoala. d.
Postat 17 Iulie 2011, 20:20 de zalau
ce este scoala ?
un simplu curs de inspector resurse umane de 40 de ore echivaleaza 6 ani de facutatate si masterat, un avocat trebuie sa fie mediator! Banii aruncati in vant, deoarece o afacere o face si unul fara scoala, investeste si muncest si are si salariatii cu studii superioare, deci cu ce te ajuta o scoala daca e criza si predomina DOCTORANZI care nu platesc taxe:)) TEAPA gen CARITAS, meseria e mult mai valoroasa, parerea mea!
Postat 17 Iulie 2011, 12:23 de dan Bihoreanul
tata
eu cand eram la scoala daca invatai si erai sef de promotie la facultate te angajau in minister sau oricum aveai o functie importanta,baiatul meu a fost sef de promotie la cluj si a fost 1 an somer,pt ca nu a gasit loc de munca bine platit.Pe fiica mea nu am mai stresat-o am dat-o la sport si a primit bursa in america si acum e acolo asa ca azi cine invata si vrea sa ramana in tara e prost.Mai bine faci sport te distrezi cat esti tinar oricum scoala romaneasca e de trei lei cuie .acum nu s-a copiat atat ca in alti ani
Postat 17 Iulie 2011, 08:36 de tata
corect
Aproximativ corect articolul. Ziaristul si interlocutorii domniei sale au cateva dubii. Le sugerez sa citeasca noua lege a educatiei. S-ar putea sa gaseasca suficiente lamuriri. Anul acesta s-a dat dupa vechea metodologie. In rest nu e rau. Chiar sunt semne de revigorare in presa bihoreana.
Postat 16 Iulie 2011, 20:47 de parinte
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Sălacea-i „fruncea”! Locuitorii comunei Sălacea sunt singurii din Bihor care-şi aruncă deşeurile în 5 recipiente diferite (FOTO/VIDEO)
  • Cauza accidentului de la Gheghie: viteza prea mare a şoferului de BMW. Cei trei morţi sunt tineri de 20 şi 24 de ani, din Bihor (FOTO)
  • Şi noaptea se aleargă! 350 de sportivi au concurat la Oradea Night Run (FOTO/VIDEO)
  • Retroparada toamnei: 'Bătrânele doamne' expuse în centrul Oradiei (FOTO)
  • Joburi multe, pretendenţi mai puţini, la Bursa locurilor de muncă: 'Patronii angajează pe oricine are capul pe umeri!' (FOTO)
  • Fără precedent: 27 de ambasadori vizitează Oradea, la invitaţia Ministerului de Externe, dar gazdele nu ştiu să-i asculte şi să profite de prezenţa lor (FOTO)
  • A cincea ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă s-a deschis la Muzeul Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Arhitectul Cristian Puşcaş spune povestea sinagogilor orădene, cele mai numeroase din ţară, într-un volum lansat la Humanitas (FOTO)
  • „Un milion de stele”: Bisericile catolice din Oradea, unite de Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei (FOTO)
  • Jurnalişti şi scriitori dezbat la Oradea diferenţele şi 'complicităţile' dintre ei (FOTO/VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON