URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 16 OCTOMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Neisprăviţii de la Ministerul Educaţiei au mai fătat o mărgică. Au elaborat un Cod de etică prin care se interzice profesorului care predă la clasă să îşi mediteze propriii elevi. Hai să zicem că acest aspect e corect, chit că poate fi uşor de eludat dacă profesorii fac schimb de elevi între ei. Mă aşteptam să interzică total meditaţiile, dar probabil că nu i-a dus capul până acolo.
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu mă număr între cei care consideră că o convingere religioasă exclude o gândire liberală. Nu cred că a gândi liber(al) înseamnă să fii fără niciun Dumnezeu. Un exemplu notoriu este cel al chirurgilor care mărturisesc că se roagă înaintea intervenţiilor dificile. Şi reciproca e valabilă. Poţi fi ateu, dar cât se poate de retrograd. Prin urmare, recunosc, ca orice om de bun simţ, dreptul oricărui membru PNL de a fi acţionat conform propriei conştiinţe la recentul referendum pentru "familia tradiţională".
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Conferințele 11even, în care 11 oameni vorbesc câte 11 minute, sunt ca nunțile românești - nimeni nu îndrăznește să le facă mai scurte. Teorema care spune că ce e frumos durează puțin nu funcționează... Majoritatea vorbitorilor a dat impresia că tema conferinței, „La trecutu-ți mare, care viitor?”, nu a fost înțeleasă prea bine. Cei mai mulți au vorbit despre ei înșiși, lăsându-le spectatorilor sarcina de a extrage esența și de a construi puzzle-ul.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre felul în care gestionează autorităţile combaterea pestei porcine africane?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la ultima dintre cele trei "legi ale justiţiei", respectiv cu privire la legea de modificare a statutului judecătorilor şi al procurorilor. Ca urmare a acestui fapt, preşedintele este obligat să promulge modificările, care vor intra, cât de curând, în vigoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Anxietatea este una din marile probleme psihologice ale secolului nostru. Alături de depresie, este subiectul cel mai des întâlnit în cabinetele de psihologie. Anxietatea variază de la om la om și se manifestă oarecum diferit ca intensitate în cazul fiecăruia.
14 Februarie 2013, 13:42

Meseria, brăţară de aur: Elevii încep să redescopere avantajele şcolilor profesionale

Meseria, brăţară de aur: Elevii încep să redescopere avantajele şcolilor profesionale SĂRĂCIE FUDULIE. La finele anului trecut, o companie din Slovacia căuta în Bihor sudori pe salarii de 2.500 de euro. Dar cum în ultimii ani, în loc să fie pregătiţi meseriaşi, au fost scoşi pe bandă rulantă designeri ori "specialişti în relaţii internaţionale", firma i-a găsit în cele din urmă în Ungaria. Semn că alţii ştiu să fie mai puţin fiţoşi, mai pragmatici şi, deci, mai câştigaţi...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cum e mai rentabil? Să urmezi o facultate şi după absolvire să constaţi că e plin oraşul de posesori de diplome fără căutare, sau să faci o şcoală unde înveţi o meserie care îţi asigură un job chiar din stagiul de practică?

După două decenii de-a lungul cărora absolvenţii de gimnaziu visau să "se facă" profesori, avocaţi ori economişti, tot mai mulţi încep de-o vreme să aleagă varianta a doua. "Părinţii şi copiii văd ce se întâmplă în jur şi ne cer mai multe clase în şcoli profesionale", spun reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Bihor, care au decis, în consecinţă, să lase teoria pentru mai multă practică. Aşa încât din anul şcolar 2013-2014 învăţământul profesional va fi triplat.

Mode şi modele

Statisticile sunt necruţătoare. Potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ale Inspectoratului Şcolar Bihor şi chiar ale Universităţii din Oradea, din anii 2000 abia 60% din absolvenţii liceelor teoretice şi instituţiilor de învăţământ superior au ajuns să lucreze în domeniile studiate. Motivul? Dacă până în 1989 locurile în universităţi erau limitate, după Revoluţie - când impedimentul a fost înlăturat - tinerii au optat masiv pentru ocupaţii "domneşti", de economist, inginer ori jurist, piaţa muncii ajungând pentru aceste profesii suprasaturată. Să întâlneşti un agent de vânzări cu diplomă de Filozofie ori chiar de Drept nu mai e de mult o curiozitate...

Mai păgubos, moda specializărilor "exotice" a început să fie copiată de licee, astfel că s-a ajuns, de pildă, să existe clase întregi de Jurnalism la mai multe licee din Oradea, precum Onisifor Ghibu, Aurel Lazăr, Eminescu ori Lucian Blaga. Urmarea? Neexistând cerere pe piaţa muncii, cercul vicios s-a lărgit până a devenit clar că se va rupe.

"Pentru că părinţii voiau o viaţă mai bună pentru copiii lor, i-au dat la facultăţi, ca să nu mai "tragă" cum au făcut ei. Greşit! Nu toată lumea poate sta în birouri. Avem nevoie şi de oameni care să facă mobilă, case, pâine, haine", spune Ionel Căvăşdan, fost maistru la Mobila Alfa, acum pensionar. Bărbatul are doi fii, din care unul a absolvit o facultate de IT dar e şomer pentru că în domeniu e "înghesuială", iar celălalt, căruia nu prea i-a plăcut cartea, a ajuns să aibă propria fermă şi o duce bine. Asta, deşi atunci când era nevoit să se înscrie la liceul agricol din Salonta nici el nu-şi dădea prea multe şanse.

Înapoi la lucru

Mutaţiile de pe piaţa muncii, apariţia a noi fabrici care umplu golul lăsat după demolarea întreprinderilor în anii '90, dar şi modificările legislative care stimulează învăţământul profesional au convins însă în ultimul timp atât părinţii şi copiii, cât şi autorităţile, de necesitatea ca şcoala să redevină pragmatică. "Trendul era previzibil. Dacă în anii '90 a dispărut fabrica de încălţăminte Solidaritatea, era de aşteptat să dispară şi liceul industrial Solidaritatea. Dar şi invers: după ce au apărut firmele private din pielărie, era clar că trebuie să apară şi şcoli care să le pregătească muncitori", spune consultantul în afaceri Dan Octavian. Nu de alta, dar vechile generaţii de meseriaşi se apropie de pensie.

04 Sebastian Hebristean.jpgSituaţia e confirmată şi de conducerea Inspectoratului Şcolar, care a decis pentru prima oară după 1990 nu diminuarea, ci dezvoltarea învăţământului profesional. Sebastian Hebriştean (foto), inspectorul responsabil cu reţeaua şcolară din judeţ, spune că solicitările în acest sens vin de peste tot. "În cadrul Comitetului de Dezvoltare Socială, în care sunt reprezentate Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria Oradea, Inspectoratul Şcolar, AJOFM şi ITM, patronatele şi sindicatele, tot mai mulţi întreprinzători s-au plâns că nu găsesc muncitori calificaţi. Pe de altă parte, părinţii şi chiar copiii văd ce se întâmplă în jur şi ne cer şi ei suplimentarea claselor de învăţământ profesional. Îşi dau seama că e mult mai sigur să aibă o meserie", spune inspectorul.

Şcoala Eurobusiness

Primul pas concret pentru revitalizarea învăţământului profesional l-a iniţiat Primăria Oradea, la cererea unor companii ca Faist, Celestica, Plexus, Comau, Connectronics, Plastor, UAMT, Emerson şi Comodi, în colaborare cu Parcul Industrial Eurobusiness şi cu Inspectoratul Şcolar. Iniţiativa constă în crearea unei şcoli care, sub egida Eurobusiness şi pe structura colegiilor tehnice Traian Vuia, Transilvania (care a preluat fostul Liceu Solidaritatea) şi Constantin Brâncuşi (ce va îngloba colegiul Dimitrie Leonida), va califica din această toamnă 140 de absolvenţi de clasa a IX-a, în meserii precum electromecanic utilaje, sculer matriţer, electronist, operator maşini cu comandă numerică şi confecţioner încălţăminte.

04 Ilie Bolojan_5.jpg"Una din cererile companiilor care vin în Oradea este de a avea o forţă de muncă calificată. Prin înfiinţarea acestei şcoli, firmele vor avea personal calificat, iar absolvenţii şanse sporite să-şi găsească un loc de muncă", a explicat primarul Ilie Bolojan (foto) săptămâna trecută, când a anunţat noutatea. "Va trebui să-i învăţăm pe copii că a munci nu e o ruşine. La Emerson, de pildă, un strungar bun e mai bine plătit decât un inginer", a adăugat Bolojan.

La fel de atrăgător pentru elevi este că, pe lângă bursa de la stat (200 de lei pe lună), vor primi una de la firmele din Parcul Industrial, care îi pot angaja cu jumătate de normă pe perioada vacanţelor, iar după absolvire cu normă întreagă. "75% din pregătire va fi practică. Astfel, tinerii vor avea experienţă, adică ceea ce le lipseşte pentru a fi angajaţi în condiţiile de acum. Toţi patronii cer experienţă, dar de unde dacă tinerii n-au avut unde s-o acumuleze? Acum se va rezolva problema", spune şi inspectorul Hebriştean.

În tot judeţul

Creată după modelul unei şcoli similare din Braşov, care şi-a dovedit succesul, Şcoala Eurobusiness e însă doar începutul. Iar asta fiindcă Inspectoratul Şcolar a aprobat pentru anul de învăţământ 2013-2014 un plan de şcolarizare care, practic, triplează numărul claselor profesionale din judeţ, de la 11 (cu 264 elevi), câte sunt în prezent, la 31 (care vor cuprinde peste 750 de elevi). Acestea vor funcţiona la colegiile tehnice Mihai Viteazu, Traian Vuia, Transilvania, Constantin Brâncuşi şi Andrei Şaguna (toate din Oradea), Unirea (Ştei), Alexandru Roman (Aleşd), Ioan Ciordaş (Beiuş), la liceele tehnologice Ioan Bococi (Oradea), Horea (Marghita), Agroindustrial (Borş), plus cele din Cadea şi Suplacu de Barcău, precum şi la Liceul Agricol Valea lui Mihai şi la Liceul Teoretic Aranyi Janos din Salonta.

"Pe durata a doi ani, vor fi pregătiţi muncitori calificaţi în cele mai variate specializări: mecanic auto, mecanic agricol, lăcătuş, mecanic-utilaje, mecanic-echipamente foraje şi extracţie, operatori-maşini cu comandă numerică, electronist, electrician-exploatare joasă tensiune, instalator gaze, instalator sanitar, zidar-tencuitor, horticultor, recepţioner-distribuitor, bucătar, ospătar, hotelier, brutar-patiser, confecţioner-textile, confecţioner-pielărie, frizer-coafor, manichiurist-pedichiurist", spune Hebriştean.

Mai mult, Inspectoratul va încerca să individualizeze fiecare unitate de învăţământ în aşa fel încât să existe şcoli specializate în economie şi comerţ, în mecanică, în construcţii şi în alte domenii, cam ca până în 1989. "Ar fi normal să existe un liceu specializat în pregătirea muncitorilor pentru industria extractivă la Suplacu de Barcău", exemplifică inspectorul. Fenomenul cel mai îmbucurător, crede acesta, este că după ce învăţământul profesional a fost pe nedrept confundat cu unul pentru "rataţi", mentalitatea oamenilor a început să se însănătoşească. Era şi timpul, fiindcă românii par să fi uitat zicalele atât de adevărate că "fudulia mare mămăligă n-are" şi că, în schimb, "meseria e brăţară de aur".


CONCURENŢĂ
Şcoli private pe bani publici

Dezvoltarea şcolilor profesionale şi colegiilor tehnice este previzibilă în următorii ani şi datorită unei prevederi din Legea Educaţiei care permite finanţarea de la bugetul de stat nu doar a şcolilor publice, ci şi a celor private, în funcţie de numărul de elevi. Deşi aplicarea prevederii a fost amânată de Guvern până la 31 decembrie 2013, în baza ei au depus deja cereri de finanţare la Inspectoratul Şcolar mai multe unităţi de învăţământ private din Bihor: grădiniţele Româno-Americană Crinul, evanghelico-luterană, Trei Ursuleţi, Casa Minunată, Don Orione, Emanuel, Lumina şi Aleodor (toate din Oradea), Elim (Ţeţchea), Samuel (Tinăud), Smiles (Tileagd) şi Pro Roma (Tinca), şcolile Smiles (Tileagd) şi Pro Roma (Tinca), precum şi liceele Don Orione şi Henri Coandă (ambele din Oradea) şi şcolile profesionale Henri Coandă (din Oradea şi din Ştei).

Tocmai pentru că întreprinzătorii privaţi se pot "mişca" mai repede, se estimează că peste doi sau trei ani vor apărea şi şcoli profesionale private, care vor profita de posibilitatea de a funcţiona pe bani publici pentru a furniza muncitori calificaţi angajatorilor privaţi. Pentru care şi la noi, la fel ca în toată lumea, va conta nu ce diplome ai adunat, ci ce ştii să faci.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
cum poate fi relansat poporul
Pe vremea parintilor nostri un copil mergea la profesionala de lacatusi, sculeri, laboranti si primea cazare, masa, haine, pantofi si dupa ce terminau 2 ani erau OBLIGATI sa lucreze 2 ani la o intreprindere . FACEAU SCOALA DAR AVEAU ASIGURAT SI LOCUL DE MUNCA.In timpul scolii profesionale isi faceau si liceul si aveau posibilitatea sa dea si la facultate. DE CE ACUM NU SE POATE LA FEL?
Postat 18 Februarie 2013, 11:36 de GABI
Capsunari
Aici la noi, in fabrica de electronice , acestor practicanti (studenti la facultate, liceeni) i se spune "capsunari".Pe langa cunostintele, si interesul lor se apropie de zero. Nu mai este la "moda" munca, toti vor salarii de de inginer (ceea ce este o bataie de joc..) fara a avea macar abilitati si cunostinte minime. Scuze celor care fac exceptia ,ei numai intaresc regula.
Postat 15 Februarie 2013, 23:51 de cinevadinoradea
România și societatea cunoașterii
Și vom avea prof. ingineri ,,evaluați obiectiv,,după punctajul punctat de punctele obținute prin participarea la tot felul de cursuri ,,cu abordări inovative,, în ,,societatea cunoașterii,,.În fapt cursuri pt. TĂIAT FRUNZĂ LA CÂINI.Asta o spun toți pe la colțuri,evident că dacă faceți un sondaj vor spune că acele așa zise cursuri i-au făcut ingineri adevărați,profesori adevărați în ,,societatea cunoașterii,,(Când mulți dintre ei sunt ing.făcuți la apelul bocancilor,ing. care nu au strâns un șurub,nu au legat 2 sârme,nu au schimbat nici măcar bateriile în lanternă....) Plus directorii pe care inspectoratele îi țin de zeci de ani doar ca să distrugă și să aducă bani... Și câte ar mai fi de spus...!
Postat 14 Februarie 2013, 19:30 de bihoreanu
Noi si hotii
Si uite asa copii nostri vor ajunge sclavii copiilor lor, ai hotilor ! Gresesc, nea ilie ? Gresesc, mang_litorule ?
Postat 14 Februarie 2013, 14:49 de Oradean
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Accident pe Calea Borşului: Ambulanță în misiune, lovită de un Ford și proiectată într-un TIR. Două persoane au ajuns la spital (FOTO)
  • Sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi. A fost lansată filiala orădeană a asociaţiei 'Ridică-te şi umblă' (FOTO)
  • Luceafărul s-a revanșat: 4-1, sâmbătă, acasă cu CS Balotești! (FOTO)
  • Cetate 'de vânzare': Cetatea Oradea continuă să fie slab vândută, în ciuda atuurilor care o fac unică în Sud-Estul Europei (FOTO / VIDEO)
  • Ziua oraşului, în IMAGINI. Cele mai frumoase instantanee de la festivităţile dedicate Oradiei (FOTO)
  • La mulți ani, Oradea! Festivități mai bogate ca oricând, de Ziua Orașului, cu paradă militară, artificii și cadouri tricolore (FOTO / VIDEO)
  • O nouă victorie pentru handbalişti: CSM Oradea - AHC Potaissa II Turda 30-27 (FOTO)
  • De ziua Oradiei: Portretul unui primar român şi cel al unui primar maghiar, pe faţada Primăriei (FOTO)
  • Oradea s-a gătit de sărbătoare. Vezi cum a fost împodobit oraşul pentru a marca 100 de ani de la Declaraţia de independenţă! (FOTO)
  • Fostul ministru tehnocrat Dragoş Pâslaru, la Oradea: Partidul „lui Cioloş” va cere românilor să-l voteze „pentru a construi”, nu din dezamăgirea creată de alţii (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON