În urmă cu două săptămâni, autori necunoscuţi au spart cu bolovani harta din plexiglas de la intrarea în şanţul Cetăţii, au dislocat zece panouri de informare din parcul dendrologic şi au pus la pământ trei corpuri de iluminat. Totul în doar câteva ore! Vandalii nu se mai tem de nimic. "Distrugerile s-au făcut în plină zi. Noaptea parcul este închis", explică directorul adjunct al fortificaţiei, Ionuţ Ciorba. Explicaţia e una singură: nu mai există pază.
Sub asediu
Turiştii care vizitează Oradea chiar au ce vedea în şanţul Cetăţii! Investiţie de circa 3,7 milioane lei, parcul dendrologic care înconjoară fortificaţia arată jalnic. Făptaşi neidentificaţi au dislocat grătarele din lemn care acopereau zeci de bănci pentru odihnă, au călcat în picioare peste 20 de stâlpi de iluminat şi au furat în repetate rânduri florile plantate pe spaţiul verde. Situat în calea navetiştilor care iau autobuzele din strada Calea Clujului, a boschetarilor în căutare de adăpost şi a beţivilor aciuaţi cu o sticlă în sân, parcul este o ţintă ideală pentru vandali. Trecătorii sunt întâmpinaţi încă de la intrare de imaginea hărţii fortificaţiei ciuruite cu bolovani şi duhoarea de fecale dinspre toaletele "ecologice" în jurul cărora sunt "moviliţe" acoperite cu ziare şi cârpe. "Oricât facem curăţenie, în câteva ore toaletele sunt din nou murdare", spune directorul adjunct al Cetăţii, Ionuţ Ciorba.
La fel, de câte ori municipalitatea repară distrugerile, în câteva zile apar altele. "Nu avem încă un calcul exact, dar pagubele ajung, însumate, la vreo 5.000 lei pe lună", zice Ciorba.
Un haos generalizat
Situaţia e similară în tot oraşul. Conform evidenţelor Primăriei, numai în primele trei luni din 2018 pagubele provocate de vandali, fără cele din şanţul Cetăţii, s-au ridicat la 41.400 lei. Pe an, înseamnă 165.600 lei, adică 35.500 euro. "Până acum am avut o medie de 70 de coşuri vandalizate lunar", spune Mircea Stejărean (foto), şef Servicii Publice şi Spaţii Verzi în cadrul Primăriei.
La asta se adaugă distrugerile de panouri informative, bănci, corpuri de iluminat şi jocuri pentru copii. "Cele mai frecvente vandalizări au loc în zonele retrase. Spre exemplu, în zona străzii Averescu, persoane rămase necunoscute au aruncat în Crişul Repede cinci bănci care numai uşoare nu sunt", spune Stejărean.
O viaţă scurtă au şi corpurile de iluminat din pasajele subterane. "Dacă văd că nu pot să fure lămpile acoperite cu grilaj, vandalii le sparg numai să facă pagubă ", zice inginerul.
Astfel, numai anul trecut, pentru înlocuirea corpurilor de iluminat vandalizate Primăria a plătit către Luxten 402.800 lei, cu 33.800 lei mai mult decât în 2016.
Locurile predilecte ale vandalilor sunt malurile Crişului, atât pe porţiunea dinspre strada Averescu, cât şi pe tronsonul delimitat de podurile Sf. Ladislau şi Decebal, străzile centrale cum ar fi Sucevei, şi unele din cartiere, cum ar fi Salca şi Meiului.
"Un caz aparte, în Rogerius ne confruntăm nu atât cu vandalizarea mobilierului urban, cât cu devastarea incintelor metalice pentru depozitarea deşeurilor. Imediat ce sunt reparate, asociaţiile de proprietari din zonele Aleea Rogerius, Milcovului şi Italiană reclamă din nou distrugerea lor", spune funcţionarul.
Distrugeri zilnice
Reprezentanţii firmelor de salubritate care întreţin parcurile spun şi ei că distrugerile sunt la ordinea zilei . "Nu cred că este zi fără un coş spart sau o bancă ruptă", afirmă Adriana Bonte, administratorul firmei Adenandra, care are în administrare parcurile Brătianu şi Mihai Viteazul. Huliganii distrug tot ce prind. "În iarnă cineva a distrus toaleta din Parcul Brătianu, a spart bateriile chiuvetei, a rupt furtunurile şi capacele de pe WC-uri şi a smuls instalaţiile din perete. Am reclamat la Poliţie, dar degeaba", spune Bonte.
La fel s-a întâmplat şi cu toaletele din parcurile Padişului şi 1 Decembrie. Deşi angajaţii RER Ecologic le spală chiar şi de două ori pe zi, acestea rezistă curate doar câteva minute. Curăţenia dispare aproape instantaneu odată cu săpunul şi hârtia igienică.
Dau la coş!
Ţintele predilecte ale derbedeilor rămân, totuşi, coşurile de gunoi. "Am avut coşuri furate, incendiate, distruse, doborâte", spune Teofil Paul, şeful secţiei Salubrizare stradală din cadrul RER. Cele mai multe distrugeri au loc în zonele Decebal, Principatele Unite, Cantemir, Nufărul şi Sovata. "Majoritatea cazurilor se întâmplă în nopţile din weekend. În Parcul 1 Decembrie, rar lasă tinerii un coş în picioare când ies din cluburi", spune Paul.
Vandalii distrug şi grătarele care acoperă scurgerile pentru apa pluvială, şi capacele de canal. "Luna trecută, când am lucrat la sensul giratoriu de pe Oneştilor, ne-au furat peste noapte două capace pentru gura de scurgere. O bucată costă 140 de euro. Probabil le sparg şi le vând la fier vechi", spune directorul firmei Costavoc, Daniel Forţiu.
Tineri şi neliniştiţi
Furturile sunt însă nesemnificative comparativ cu vandalizările făcute doar din pofta de a distruge. "Majoritatea vandalilor prinşi de noi erau minori. Brusc deveneau spăşiţi, că le pare rău, că le este ruşine, că nu mai fac. Am identificat între autori şi persoane în stare de ebrietate, dar mai puţine", spune directorul Poliţiei Locale Oradea, Cristian Beltechi (foto).
De aceeşi părere e şi Pavel Cociuba, administratorul firmei Rodac Securty, care păzeşte circa 20 de obiective ale oraşului, de la Orăşelul Copiilor până la Stadionul Voinţa. "Cei mai mulţi vandali sunt tineri care se iau la trântă cu coşurile de gunoi, cu băncile, cu tot ce apucă. Dacă le spui că n-au făcut bine, apar imediat părinţii care, în loc să le spună că au greşit, le ţin partea", spune Cociuba.
În lipsa paznicilor..
Huliganii parcă au prins curaj în primăvara anului trecut, după ce municipalitatea a renunţat la paznicii din parcuri, pentru a face economie. "Dacă în urmă cu un an numai în şanţul Cetăţii erau 16 agenţi de pază, astăzi sunt 8 şi păzesc doar porţile", zice Cociuba.
Factura pentru serviciile de pază plătită firmei Rodac Security, de 2,8 milioane lei pe an, a fost înjumătăţită, aşa că, logic, s-au rărit şi agenţii. Cei rămaşi au fost puşi în zonele prioritare. "Încercăm să acoperim zonele sensibile cum ar fi cele unde se fac plantări, măcar până se prind copacii sau florile", spune directorul economic adjunct al Primăriei, Eduard Florea.
Spusele acestuia sunt confirmate de viceprimarul Florin Birta (foto). "Vom face un calcul pentru a vedea dacă distrugerile depăşesc suma alocată pentru pază şi vom decide în consecinţă", spune Birta.
Cum odată cu majorarea salariului minim pe economie şi aplicarea noilor norme de muncă paznicii sunt tot mai scumpi, se pare că oraşul va rămâne în paza Domnului. Reprezentanţii municipalităţii sunt convinşi că vandalii sunt puţini la număr, iar distrugerile provocate de ei se vor împuţina după montarea a încă 360 de camere de supraveghere, aşa că pagubele se vor reduce. Numai de-ar fi aşa, pentru că de obicei zgârcitul mai mult păgubeşte...
CU CĂŢELUL
Fuga din parc
Acte de vandalism comit nu doar tinerii ori beţivii care rup, sparg sau dislocă obiecte de mobilier urban. Potrivit reprezentanţilor firmelor de salubritate, un tip aparte de distrugeri fac şi proprietarii de câini. "Noi curăţăm în parcuri, ţarcurile pentru câini, şi punem la îndemână pungi de unică folosinţă, ca să aibă în ce aduna stăpânii fecalele. Degeaba, cum plecăm, toate pungile dispar şi nu adună nimeni mizeria", reclamă Maria Szabo (foto), şefa Secţiei Spaţii Verzi din cadrul RER Ecologic.
Szabo consideră că soluţia de a determina orădenii să cureţe în urma câinilor ar fi ca Poliţia Locală să-şi intensifice controalele ori ca proprietarii prinşi că nu curăţă după patrupede să fie fotografiaţi şi chipurile lor să apară pe gardurile parcurilor. Poate se civilizează...
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.