URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 19 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Iată că telenovela dintre președintele Consiliului Județean Ilie Bolojan și un grup de cetățeni din Cheriu începe să capete accente tragice. Deși șeful județului le-a oferit un inel, e drept, un inel metropolitan care trecea prin terenurile lor, cei din Cheriu n-au apreciat gestul romantic și l-au târât prin tribunale, pe motiv că le tulbură posesia și buruienile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ca în fiecare an electoral, o grămadă de aleși își schimbă partidul care i-a ajutat să-și câștige mandatele, perioada pre-electorală fiind comparată cu sezonul de Mercato din fotbal. Atât doar că, deși numitorul comun cu fotbalul sunt banii, în politică ar trebui să conteze și factorul moral. Cum aleșilor nu le pasă, însă, de așa ceva (de doctrine și ideologii nici vorbă, iar de fair-play nici atât), alegătorii n-au decât să spună că politica e prostituție, dar să meargă totuși să-i voteze.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Așa cum am mai arătat anul trecut, în octombrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie, extrem de importantă, prin care a stabilit că asiguratorul RCA care nu își respectă obligațiile legale trebuie să fie obligat să plătească penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, adică peste 70% pe an, din suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
16 Ianuarie 2019, 13:35

La polul frigului: În debutul geros al anului, BIHOREANUL a făcut o incursiune în cea mai rece așezare locuită din județ (FOTO / VIDEO)

La polul frigului: În debutul geros al anului, BIHOREANUL a făcut o incursiune în cea mai rece așezare locuită din județ (FOTO / VIDEO) IARNĂ GREA. Cei peste o sută de kilometri de drumuri din comuna Şoimi sunt deszăpeziţi cu tractoarele de localnici. Maşinile firmelor de profil n-ar face faţă pe drumurile din pădure, care urcă abrupt spre Dumbrăviţa de Codru, până la staţia meteorologică din vârful dealului. "E iarnă mai grea ca anul trecut. Dinainte de sărbători s-a lăsat cu gheaţă şi de atunci te mai poţi mişca doar cu tractorul. Acum, că a mai şi nins, stăm în case şi punem întruna pe foc", zice un localnic
La polul frigului: În debutul geros al anului, BIHOREANUL a făcut o incursiune în cea mai rece așezare locuită din județ (FOTO / VIDEO) PAZA FOCULUI. În casele din Dumbrăviţa de Codru focul din vatră nu se stinge niciodată. "N-ai ce face. Iarna, dacă nu vrei să îngheţi, de câte ori te învârţi pe lângă sobă mai pui un lemn pe foc", zice Mina Cotuna. Femeia şi-a pregătit nu mai puţin de 15 căruţe de lemne, şi nu ştie dacă-i vor ajunge
La polul frigului: În debutul geros al anului, BIHOREANUL a făcut o incursiune în cea mai rece așezare locuită din județ (FOTO / VIDEO) IARNA PE ULIŢĂ. Pe drumurile în pantă din Dumbrăviţa de Codru pot urca pentru deszăpezire doar tractoarele care au cabestan în faţă, ca să se poată agăţa şi trage la nevoie, iar în spate lamă pentru măturat zăpada (foto stânga). Miercurea trecută, zăpada de 16 centimetri (foto mijloc) aşternută într-o singură noapte peste un pod de gheaţă format înainte de sărbători făcea să derapeze până şi maşinile de teren cu tracţiune integrală (foto dreapta)

Nana Mina crapă lemne bărbăteşte. Trage trunchiul pe tăietorul din grădină, ridică securea cu ambele mâini şi izbeşte cu putere. Îngheţat bocnă, lemnul crapă cu pocnet de os spart cu satârul. În liniştea amiezii, trosnituri similare îi răspund de peste văile troienite. Inundată în pâclă, femeia crapă lemne profitând că vântul usturător s-a oprit să-şi tragă răsuflarea. Cea mai rece aşezare din Bihor i-a învăţat pe oameni cu greul.

"Pe dealurile astea, ca să prinzi primăvara îţi aduni din toamnă două - trei butelii cu gaz, medicamente pentru ce te doare şi multe lemne de foc", zice Mina, ştergându-şi fruntea cu dosul palmei. Efortul a făcut-o să se încălzească...

Şoferii iadului

primarul comunei Şoimi, Ioan VaidaDrumul spre Dumbrăviţa de Codru urcă pieptiş cale de 8 kilometri. Plesnit de crengile pinilor cocoşaţi de zăpadă, jeepul protestează cu un mormăit de urs. Calea îngustă şerpuieşte prin pădure cu curbe strânse, în ac de păr. Drumul e străjuit în dreapta de copaci, iar în stânga de hăuri. "N-am făcut contract pentru deszăpezire cu nimeni. N-am bani, dar nici încredere. Dacă şoferul scapă maşina de deszăpezire într-o curbă, până în vale nu se mai opreşte", zice primarul comunei Şoimi, Ioan Vaida (foto).

Cei 100 kilometri de uliţe care leagă casele comunei întinse pe mai bine de 10.200 hectare sunt curăţate de zăpadă de localnici care ştiu rândul. Situat la 332 metri altitudine, satul de sub pădure e un frigider natural. Iernile grele, care ţin din noiembrie până în mai, cu minime de -15 sau chiar -19 grade şi troiene de peste 20 centimetri i-au învăţat pe săteni să ţină aproape. "Dacă n-am atâta omenie între oameni, nu merit să fiu primar. Trei băieţi curăţă drumurile cu tractoare care au în faţă troliu, ca să se poată agăţa şi trage la nevoie, iar în spate plug pentru zăpadă", explică edilul.

Miercurea trecută, "drumarii" s-au pus pe lucru la crăpat de ziuă, iar la ora 4 încă nu ajunseseră la toate casele de pe dealuri. "Baiul e că ninge peste tot odată. Dacă ar lua zăpada satele la rând, ar merge mai repede", glumeşte primarul.

În urma tractoarelor se circulă la pas. Sub stratul de zăpadă gheaţa e groasă de un deget. "Astea nu-s drumuri de şofer de asfalt. Trebuie să ai inimă în tine. Când maşina prinde să alunece, mergi uşor până încep să prindă roţile. Dacă te pierzi şi pişti acceleraţia, că ai motor tare sub tine, roţile scot gheaţă sub ele şi eşti pierdut", spune primarul. Asta nu-i împiedică pe localnici să urce cu maşinile până la staţia meteorologică din vârful dealului ce domină satul...

De-asupra Ţării Beiuşului...

meteorologul Marius VaidaSituată la 586 de metri altitudine, staţia meteorologică din Dumbrăviţa de Codru dă "ora exactă" în prognoza meteo pentru toată depresiunea Beiuşului. Cei cinci angajaţi, care lucrează în ture de câte o zi, trăiesc înconjuraţi de păduri, în singurătate de pustnic. "Urs şi lup, spun drept, n-am văzut, în schimb căprioarele şi mistreţii vin noaptea până aici", povesteşte meteorologul Marius Vaida (foto).

Bărbatul a urcat dealul cu maşina, în spatele tractorului de deszăpezire, dar alţi colegi vin pe jos. "Am colegi care pornesc la ora 10 de acasă şi vin 5 kilometri prin pădure, pe cărarea de sub linia electrică, ca să ajungă pe ora 12", spune Marius. Sub dricarul de zăpadă, cărarea există, de fapt, doar cu numele. "Alţii s-ar descurca mai greu, dar noi ştim drumul, că toţi suntem localnici", zice meteorologul.

Din birou, Marius transmite la centru toţi indicatorii consemnaţi de staţia automată, de la grosimea stratului de zăpadă şi densitatea precipitaţiilor până la viteza vântului şi vizibilitate. "În zilele senine, de aici se vede toată depresiunea Beiuşului, iar cu un binoclu puternic până la releul de la Oradea", spune Marius. Miercurea trecută, văile erau însă acoperite cu ceaţă, iar mercurul termometrelor urcase de la -4 la zero grade Celsius. "De obicei, iarna aici sunt -10 grade, doar în Stâna de Vale e mai frig. Dar vremea e schimbătoare", spune meteorologul.

Dacă la începutul lui ianuarie zăpada era de numai câteva degete, săptămâna trecută, după o singură ninsoare, stratul s-a îngroşat la 16 centimetri, iar prognoza anunţa alte ninsori. "Cel mai mult am avut 40 centimetri de zăpadă. Acum patru ani nici n-am putut coborî în sat. A venit zăpadă abundentă în octombrie, când încă mai erau frunze pe copaci, şi i-a rupt peste drum", povesteşte Marius.

"Mai greu ca iarna trecută"

Mina Cotuna, localnic Dumbrăvița de CodruIarna aceasta nu se anunţă nici ea uşoară. În satul cu circa 270 de locuitori temperaturile negative s-au instalat încă de la Sfântul Nicolae. "E mai greu ca iarna trecută. E mai frig şi trec mai multe lemne", zice Mina Cotuna (foto). Aceasta şi moşul Cotuna îşi duc zilele în izolare într-o gospodărie, cândva bogată, la ieşirea din sat către deal. "Am avut şi vaci, şi porci, dar ne-am lăsat de ele, că suntem bătrâni şi slabi. Vara trebuie să le aduni fân, iar iarna să umbli tot timpul după ele", spune femeia.

Gospodăria se rezumă acum la o pisică, doi câini şi câteva găini. "De când s-a lăsat frigul, nici păsările nu mai vor să iasă. De multe ori le dau să mănânce în grajd", spune bătrâna. Fostă laborantă în Ştei, femeia îşi duce zilele la gura sobei. "Ne sculăm dimineaţă, punem pe foc, mai crăpăm lemne, mai facem mâncare, ceva curăţenie şi uite aşa trece timpul", zice ea. Îşi mai alungă plictiseala cu ajutorul televizorului. "Chiar dacă suntem aici pe dealuri, ştim şi noi ce-i în lume. Am văzut scandalul cu procurorii şi mai aflăm şi noi ce este pe la Oradea", zâmbeşte femeia.

Nana Mina şi-ar dori să vadă zăpada topită ca să înceapă lucrările agricole. "Când se mai înmoaie vremea, curăţăm terenul de spini, ca să luăm subvenţie de la APIA, iar apoi punem cartofi. Lucrăm din sapă, că nu mai sunt cai". De câţiva ani s-a lăsat de cultivat porumb. "Lucri degeaba, că numai ţi-l mănâncă mistreţii şi căprioarele", explică ea.

Pe gheaţă şi omăt

Sătenii din Dumbrăviţa de Codru au curent electric şi apă trasă în casă, telefonie mobilă şi internet. Cu toate astea, majoritatea îşi duc zilele după ritmul agricol, cum au prins din bătrâni. La cei 63 de ani ai săi, Ioan Vaida ţine 7 vaci, 3 viţei, 4 porci şi orătănii, toate închise în grajduri şi în coteţe, să nu sufere de frig. Animalele şi cele 9 hectare de teren, din care doar două arabile, sunt singurele surse de venituri.

Familia Vaida îşi începe ziua pe întuneric. "Iarna, zilele sunt cam la fel. La şase şi jumătate le dau de mâncare la animale, la nouă jumate le duc apă, mănânc şi eu ceva, îmi mai fac de lucru, iar de la trei la opt iarăşi sunt tot în grajd", spune bărbatul. Acum e supărat că, în loc să se înmoaie frigul, se înteţeşte. "Anul trecut în vremea asta puteam deja ara. Acum, de trei săptămâni umblăm numai pe gheaţă şi omăt. Ieri a trecut tractorul cu plugul, astăzi avem iar zece centimetri de zăpadă", zice Ionică.

Frigul obligă oamenii să stea în case, la căldură. "E greu cu lemnele. Sunt scumpe şi proaste. Crapi la butuci de un metru, dar dacă nu-s uscaţi bine, ai lucrat degeaba, că nu-i duce cazanul", spune bărbatul. Pe televizor nu pune mare preţ, pe internet cu atât mai puţin. "Mă mai uit pe telefon şi atât. Băiatul nostru, inginer silvic, a murit acum patru ani. N-am după cine căuta pe internet", zice el, cu sufletul înfrigurat. Ca locul din care se dă "ora exactă" despre mersul iernii în Ţara Beiuşului...


CRAPĂ PIETRELE
-19 grade Celsius
este recordul temperaturilor negative în Dumbrăviţa de Codru, 1983


VIAŢA SUB PĂDURE
"N-am primit un leu!"

Situată la 60 de kilometri de Oradea, la limita dintre Munţii Codru Moma şi Câmpia Crişurilor, Şoimii cuprind, pe lângă centrul de comună, satele Borz, Codru, Dumbrăviţa de Codru, Pocluşa de Beiuş, Sânnicolau de Beiuş, Ursad şi Urviş de Beiuş. Populaţia, care la recensământul din 2011 număra 2.543 de locuitori, în scădere cu 500 faţă de anul 2002, este formată preponderent din vârstnici. "Tinerii au plecat la Beiuş sau Oradea, dar mai ales în Austria, Germania, Italia sau Spania", lămureşte primarul Ioan Vaida.

Localnicii trăiesc din creşterea animalelor, subvenţia pentru teren primită prin APIA sau din pensia minimă de agricultor. "Oamenii sunt bătrâni. Cu animalele şi cu agricultura se ocupă mai puţin. Mai vând prune şi nuci...", explică edilul.

Economia locală gravitează în jurul unei cariere de piatră şi a trei ABC-uri. Singura pensiune din zonă s-a închis. "Veniturile proprii sunt cam de 15.000 de euro pe an. De la Consiliul Judeţean Bihor n-am primit un leu de ani de zile", spune primarul liberal.

Din lipsă de lichidităţi, investiţiile pentru reabilitarea căminelor culturale din Dumbrăviţa de Codru şi Urviş sunt derulate prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, iar lucrările mai mari, pentru amenajări de drumuri şi aducţiuni de apă, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5614 RON
  • 1 EUR = 4.9715 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON