URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 22 OCTOMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cu fiecare cretin care vandalizează mobilierul urban, ne dăm seama că încă suntem la stadiul de comună primitivă, intrată abuziv şi prin nebăgare de seamă în U.E.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cineva din Ministerul de Externe, însărcinat să "marcheze" Centenarul, a avut o idee bună: diplomaţii din Bucureşti să fie duşi prin oraşele importante ale României. Să vadă, să asculte, să intermedieze şi consolideze legături. Aşa au ajuns la Oradea, la finele săptămânii trecute, 27 de ambasadori.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Conferințele 11even, în care 11 oameni vorbesc câte 11 minute, sunt ca nunțile românești - nimeni nu îndrăznește să le facă mai scurte. Teorema care spune că ce e frumos durează puțin nu funcționează... Majoritatea vorbitorilor a dat impresia că tema conferinței, „La trecutu-ți mare, care viitor?”, nu a fost înțeleasă prea bine. Cei mai mulți au vorbit despre ei înșiși, lăsându-le spectatorilor sarcina de a extrage esența și de a construi puzzle-ul.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Aţi votat la recentul referendum pentru redefinirea familiei în Constituţie?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în curând vor intra în vigoare modificările legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca urmare a faptului că, recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la această lege, iar, vineri, 12 octombrie, Klaus Iohannis a fost nevoit să promulge noul statut al magistraţilor.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Anxietatea este una din marile probleme psihologice ale secolului nostru. Alături de depresie, este subiectul cel mai des întâlnit în cabinetele de psihologie. Anxietatea variază de la om la om și se manifestă oarecum diferit ca intensitate în cazul fiecăruia.
07 Februarie 2018, 08:07

Duşi cu zăhărelul: Închiderea fabricii de zahăr din Oradea, politizată la maxim (FOTO)

Duşi cu zăhărelul: Închiderea fabricii de zahăr din Oradea, politizată la maxim (FOTO) INAMIC. Fabrica de zahăr (foto) are halele sigilate, vinovaţi fiind consideraţi patronii nemţi şi directorul Takacs Janos (medalion). Sibian de origine, acesta a condus în trecut filiala Electrolux din Europa de Est, în 2010 fiind propus premier al Ungariei după demisia lui Ferenc Gyurcsany. Deşi în final i-a fost preferat un ungur get-beget, Gordon Bajnai, trecutul l-a făcut dubios în ochii sindicaliştilor şi politicienilor din ţară
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

De un an, de când guvernanţii "toacă" multinaţionalele, lozinca "Nu ne vindem ţara!" a redevenit actuală ca în anii ’90. Mai nou, e scandată şi în legătură cu hotărârea patronilor germani de a închide fabrica de zahăr din Oradea.

Deşi bazată pe raţiuni economice, decizia este condamnată de sindicalişti, politicieni şi analişti, care l-au somat pe preşedintele Klaus Iohannis să intervină, iar pe ministrul Agriculturii l-au făcut să vorbească despre salvarea fabricii de către Guvern. BIHOREANUL dă la o parte perdeaua de fum, prezentând câteva din detaliile închiderii fabricii.

3 din 33

Fabrica de zahăr din Oradea, plasată pe locul IV în economia Bihorului, se închide. Din 3 ianuarie, ştirea a fost difuzată pe un ton acuzator la adresa grupului german Pfeifer&Langen, proprietar cu peste 99,96% din totalul acţiunilor încă din 2009, anul preluării pachetului majoritar de la grupul francez Cristal Union, care achiziţionase activele la începutul anilor 2000, când fabrica dată în funcţiune în 1969 ajunsese în prag de faliment.

Decizia luată în Adunarea Generală a Acţionarilor din 29 decembrie 2017 a fost considerată voit distructivă, în condiţiile în care România ar mai avea doar 3 fabrici de zahăr din 33, câte erau în 1989.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, afirmă că fabrica a fost falimentată intenţionat de nemţii interesaţi să vândă în România doar producţia din Germania. Potrivit acestuia, câteva luni în fiecare an, fabrica "procesează zahăr brut din Germania, pe care este obligată să-l cumpere peste preţul pieţei". În plus, Frumosu a acuzat şi "o jonglerie financiară", spunând că fabrica a fost obligată să împrumute 200 milioane euro "de la firma-mamă" cu dobânzi peste cele bancare, nemţii luându-şi banii înapoi cu aceste dobânzi umflate.

"Subvenţii dinamitate", fabrică "la fier vechi"

Presa a deplâns şi ea că "peste 200 de muncitori vor rămâne pe drumuri" (numărul exact e 199), dar şi că nemţii "dinamitează subvenţii" de 7 milioane euro pe care cultivatorii de sfeclă din Bihor, Satu Mare, Arad şi Timiş le primesc de la UE (circa 1.000 euro/hectar), aceşti bani urmând să fie pierduţi, la fel ca şi cei investiţi pentru achiziţia de utilaje agricole.

Nicolae Hodișan, șeful Direcției Agricole Bihor"Vor să vândă fabrica la fier vechi. Proprietarii au intenţionat să creeze un dezechilibru pe piaţa zahărului, astfel încât cererea să fie mai mare decât oferta şi să poată ridica preţul zahărului. Impactul este şi în pierderea subvenţiilor la sfeclă", a spus şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto), explicând că în cele 4 judeţe se cultivau 7.000 hectare (2.400 în Bihor), iar recolta urca la 400.000 tone de sfeclă.

Să intervină Iohannis şi Guvernul!

Presa centrală a dezvăluit că germanii au "băgat la înaintare" un manager cu dublă cetăţenie, română şi ungară, care să falimenteze fabrica, pe economistul Takacs Janos, căruia i-a descoperit un trecut "compromiţător": în 2010, "când conducea subsidiara Electrolux din Ungaria, a fost în cărţi pentru a deveni prim-ministru în Guvernul de la Budapesta".

Declanşarea populismului a fost floare la ureche. Politologul Alina Mungiu-Pippidi a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să "convoace de urgenţă ambasadorul Germaniei", deoarece fabricile de zahăr sunt obiective strategice, iar Oradea asigură 25% din "producţia naţională".

Petru Daea, ministrul AgriculturiiLa fel a vorbit despre găsirea unei "soluţii" şi ministrul Agriculturii. "Am discutat, vreau să vedem dacă reuşim să aducem, să angrenăm, să construim un interes între fermierii respectivi (...) să vedem dacă găsim o soluţie în aşa fel încât fabrica să nu se desfiinţeze", a declarat Petre Daea (foto).

În salturi

BIHOREANUL a constatat că, dincolo de discuţiile politicienilor, adevărul despre închiderea fabricii e mult mai trist: decizia are ca temei o analiză conform căreia aceasta, pur şi simplu, nu este competitivă.

Fabrica funcţionează, de fapt, în salturi. Primăvara, în perioada aprilie-mai, rafinează între 30-50.000 tone zahăr brut, adus prin portul Constanţa din America Latină, Asia şi Africa. Toamna, între septembrie-decembrie (rar şi în ianuarie), se desfăşoară campania mixtă, când se procesează sfeclă (în medie 300.000 tone) şi în completare zahăr brut (30-50.000 tone). În restul anului, fabrica intră în remont, pentru întreţinere, reparaţii, revizii.

Sfecla provine exclusiv din Bihor, Satu Mare, Arad şi Timiş. "De la distanţe de peste 100-150 km nu merită, din cauza cheltuielilor de transport şi perisabilităţii", spune managerul Takacs Janos. De altfel, interdependenţa între procesatori şi cultivatori obligă industria la colaborare. "În fiecare an, toamna, am finanţat cultivatorilor pregătirea culturilor, îngrăşămintele, iar celor care ne-au solicitat, şi sămânţa".

Ieftini, dar ineficienţi

Problema, însă, e că fermierii nu au reuşit niciodată să cultive suprafaţa minimă. "Fabrica ar trebui să proceseze producţia de pe minimum 8.000 de hectare. Niciodată nu am ajuns la aceasta, de obicei a fost sub 6.500 hectare", afirmă directorul. În 2017, de pildă, a contractat cu cei 83 fermieri producţia de pe 7.300 hectare, dar unul nu a însămânţat 200 hectare, unul a intrat în insolvenţă cu 900 hectare, iar altul nu a mai recoltat alte 200 hectare. "Am avut sfeclă numai de pe 6.000 hectare", spune Takacs.

O altă problemă e cantitatea obţinută, determinată de cauze atât obiective (sol şi climă), cât şi  subiective (productivitatea muncii). Pe "centura sfeclei" din Europa (nordul Germaniei, Poloniei şi Ucraina), producţia medie la hectar este de 85 tone, în România de 50 tone. În plus, diferă şi calitatea: sfecla din nord are o "polarizaţie" (conţinut de zahăr) de 18-19%, iar a noastră de 15-17%. Peste toate, în Europa zahărul din sfecla în siloz are un cost de circa 320 euro/tona, la noi de 500.

În fine, dacă fabricile din Occident au un randament de 90%, cea din Oradea, veche de 50 de ani şi modernizată doar parţial, are randament de 80%. În concluzie, deşi fabrica are avantajul forţei de muncă ieftine, acesta e anulat de ineficienţă.

De la cote la libertate

Factorul determinant pentru închidere a fost, totuşi, liberalizarea pieţei, strict reglementă în UE până anul trecut printr-un complicat sistem de cote. La negocierea Tratatului de Aderare (2007) şi ulterior prin ajustări, România a obţinut o cotă de producţie de 104.000 tone din sfeclă şi 329.000 tone din zahăr brut (spre comparaţie, piaţa internă consumă 500.000 tone), fabricii din Oradea revenindu-i 27,37% din total.

România n-a fost singura în această situaţie, alte state trebuind să-şi diminueze sau chiar oprească producţia. Ţara noastră, de pildă, cu 4%, altele cu 15-75%, în 5 state (Irlanda, Slovenia, Letonia, Portugalia şi Bulgaria) cultura sfeclei dispărând cu totul, iar în altele (Italia, Ungaria, Spania, Grecia, Slovacia) fiind redusă sever. Potrivit Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă din România, din 2014 producţia a scăzut în toată Europa cu 5,8 milioane tone prin închiderea a 80 fabrici. În avantaj au ieşit doar Germania, Franţa, Danemarca, Belgia, Olanda şi Marea Britanie, care au cele mai moderne fabrici, cele mai mari suprafeţe cultivate cu sfeclă şi cele mai bune producţii la hectar.

Pe 1 octombrie 2017, piaţa a fost liberalizată, fiecare ţară putând produce cât vrea. Libera concurenţă a forţat însă scăderea preţurilor, devenind clar că va rezista doar cine produce mult, bine şi ieftin. Şi nu e cazul Oradiei.

Analize, negocieri, discuţii

Închiderea fabricii a fost decisă formal în decembrie şi anunţată public pe 3 ianuarie, când un comunicat al Pfeifer&Langen arăta că în urma analizelor, "nivelurile de costuri ale SC Zahărul Oradea SA s-au dovedit necompetitive în comparaţie cu alte fabrici". Deznodământul era previzibil însă din septembrie 2017, când Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă din Nord-Vestul României, prezidată de bihoreanul Ioan Cuc, a comandat auditarea fabricii pentru a pregăti încercarea de a o prelua.

Niciuna dintre părţi nu dezvăluie suma vehiculată, dar oferta fermierilor s-a cifrat la doar 10% din ce aşteptau nemţii. "Acest nivel nu e o bază pentru negociere", spune managerul Takacs Janos, fără să ascundă că proprietarii au declinat şi ofertele unor competitori. În această situaţie, Pfeifer&Langen are varianta relocării echipamentelor modernizate spre alte capacităţi proprii şi vânzarea activelor rămase, clădiri şi terenuri ce ocupă peste 35 hectare, pentru care au apărut deja ofertele unor dezvoltatori imobiliari, intereresaţi de potenţialul zonei, care se pretează la activităţi multiple, de la producţie şi servicii până la birouri, comerţ şi logistică.

Dan Corbuț, fermier BihorTotuşi, săptămâna trecută Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă a anunţat, surprinzător, că ar plusa peste oferta iniţială. "Cinci din membrii Asociaţiei am făcut o firmă prin care încercăm să reluăm negocierile", a dezvăluit unul dintre fermieri, Dan Corbuţ (foto). Dacă noua cifră va fi mai consistentă sau nu comparativ cu cele ale imobiliarilor, rămâne de văzut. Până atunci, oricare va fi finalul, un lucru e cert: în ciuda discursurilor politicienilor, statul nu a făcut nicio ofertă şi, spun atât reprezentanţii fabricii, cât şi ai fermierilor, nici nu va face. Produce, ca de obicei, doar promisiuni...


CALENDAR DE ÎNCHIDERE
Plan nemţesc, cu compensaţii

Potrivit managerului, pentru închiderea fabricii de zahăr din Oradea a fost întocmit un calendar ce prevede oprirea producţiei, vânzarea stocurilor, lichidarea SC Zahărul Oradea SA şi înfiinţarea SC Pfeifer&Langen România SRL, firmă care va prelua portofoliul de clienţi şi va vinde zahăr Diamant produs în fabrici din Germania şi Ucraina.

Cei 199 angajaţi vor fi concediaţi treptat până la finele anului. De ce nu s-au revoltat? Fiindcă li s-a făcut "educaţie economică", susţine directorul. "Am avut discuţii şi cu salariaţii, nu doar cu sindicatul, le-am explicat situaţia şi regulile pieţei. Am încercat să transmitem că niciun investitor nu păstrează active care îi aduc pierderi sau nu îi aduc profit. Lipsa de valoare adăugată ar fi în detrimentul tuturor, şi al angajaţilor, şi al societăţii, care ar trebui să-i întreţină din alte resurse. Resursele financiare şi umane trebuie regrupate acolo unde produc valoare adăugată", spune managerul.

Conform acestuia, Pfeifer&Langen doreşte să realizeze închiderea "în modul cel mai etic şi corect pentru toate părţile", ceea ce înseamnă că va plăti toate datoriile, iar salariaţii vor primi compensaţii peste cele din contractul colectiv de muncă. Acesta stipulează 6 salarii compensatorii pentru angajaţii cu vechime în muncă (nu doar în fabrică) de până la 10 ani, 8 salarii la vechime între 10 şi 20 ani, respectiv 10 salarii pentru vechime peste 20 ani. Toţi vor primi însă în plus câte unul, două şi respectiv trei salarii compensatorii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Articol bine documentat!
Asta e presa de calitate: Nu vii primul la 30 secunde dupa o declaratie sa faci un articol in care sa zici doar ca "PeSedDe a declarat..." si Pipi-Didi se baga in seama ca sa isi arate prostia cum crede ea ca economia de stat merge mai bine. Culegi informatii din toate partile, punctele de vedere de pe ambele parti, prezinti realitatea si cifre din care se vede cat de deplasate sunt unele declaratii.
Postat 07 Februarie 2018, 17:19 de unu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Cauza accidentului de la Gheghie: viteza prea mare a şoferului de BMW. Cei trei morţi sunt tineri de 20 şi 24 de ani, din Bihor (FOTO)
  • Şi noaptea se aleargă! 350 de sportivi au concurat la Oradea Night Run (FOTO/VIDEO)
  • Retroparada toamnei: 'Bătrânele doamne' expuse în centrul Oradiei (FOTO)
  • Joburi multe, pretendenţi mai puţini, la Bursa locurilor de muncă: 'Patronii angajează pe oricine are capul pe umeri!' (FOTO)
  • Fără precedent: 27 de ambasadori vizitează Oradea, la invitaţia Ministerului de Externe, dar gazdele nu ştiu să-i asculte şi să profite de prezenţa lor (FOTO)
  • A cincea ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă s-a deschis la Muzeul Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Arhitectul Cristian Puşcaş spune povestea sinagogilor orădene, cele mai numeroase din ţară, într-un volum lansat la Humanitas (FOTO)
  • „Un milion de stele”: Bisericile catolice din Oradea, unite de Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei (FOTO)
  • Jurnalişti şi scriitori dezbat la Oradea diferenţele şi 'complicităţile' dintre ei (FOTO/VIDEO)
  • Se lucrează la extinderea drumului expres spre Episcopia Bihor. Se va construi şi un viaduct înalt de 10 metri (FOTO/VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON