URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Poate vă şochez: mie mi-a plăcut sâmbăta trecută la Conferinţa Judeţeană a PSD Bihor! Recunosc, am avut o plăcere sadică, pe care am savurat-o ignorând că unii din cei 648 delegaţi veniseră la sărbătoarea de partid cu maşinile primăriilor. La fel, nu mi-a păsat nici că rezultatul "alegerilor" îmi era clar încă de două săptămâni: pentru că n-a îndrăznit nimeni să-l concureze, Mang a fost reales printr-o simplă ridicare de mâini.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pe o străduță din Oradea țevile pocnesc mai des decât dopurile de șampanie prin restaurantele elegante. De câte ori apa rece, apa caldă sau agentul termic se infiltrează la suprafață din străfundurile bătrânei instalații, apare o echipă cu un scenariu bine stabilit: decopertează asfaltul, sapă tranșeea, ajunge la țeavă, taie bucata bolnavă, o sudează pe cea nouă, acoperă la loc, tasează pământul și betonează. Ulterior vine o altă echipă cu o basculă de asfalt și mai multe lopeți, după care, în sfârșit, pe străduța ghinionistă se lasă liniștea.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
14 Februarie 2020, 14:52

Maestră la război: Unul dintre puţinii meşteri tradiţionali din Oradea, Ida Pázmán ne învață să țesem, să croşetăm sau să facem mărgele (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Obiceiurile strămoşilor nu le putem lepăda, oricât de departe ne-am muta de locurile natale. Este convingerea Idei Pázmán, unul dintre puţinii meşteri orădeni care mai ştiu să folosească războiul de ţesut şi să realizeze covoare ori ştergare cu motive bihorene.

În micuţul ei atelier din Cetatea Oradiei, femeia îi învaţă pe toţi amatorii tainele acestor meşteşuguri, iar săptămânal găzduieşte şi o şezătoare urbană. Pentru ca tradiţia să nu piară...

Dragoste la prima vedere

Ida Pázmán (51 ani) a ajuns meşter popular aproape din întâmplare. "În anii ’90 aveam o prietenă care mergea la cursurile Şcolii Populare de Arte din Oradea şi îmi tot spunea cât de fain e acolo. M-a convins să mă duc şi eu", povesteşte femeia. Când a intrat în sala de clasă în care era un război de ţesut, a simţit că acolo e locul ei. "A fost dragoste la prima vedere. Pur şi simplu am ştiut că vreau să ţes", zice orădeanca.

În copilărie îşi văzuse bunica ţesând la război, dar nu i-a învăţat secretele. "Bunica mi-a spus un singur lucru: că dacă mă apuc de ţesut, n-o să mă mai pot lăsa". Şi a avut dreptate...

Trei ani de zile a urmat cursurile de ţesătorie în clasa profesorului Holló Barna, iar de când a deprins meşteşugul, Ida îşi câştigă existenţa din asta. Văzându-i pasiunea pentru ţesătorie, familia i-a făcut un cadou: războiul făcut în 1862 pentru mătuşa stră-străbunicii ei. "E sculptat în lemnul lui anul şi numele satului Sălacea, unde locuia", zice Ida cu mândrie.

Poncho de Bihor 

Câte covoare a ţesut la război, nu ştie să spună. Cu siguranţă, însă, au fost mii, chit că o astfel de piesă nu se confecţionează uşor. "Un covor de doi metri îl fac în şapte-opt zile. Dacă trebuie să torc eu lâna şi să o vopsesc, durează mai mult", zice artizana.

Motivele pe care le foloseşte sunt cele specifice Bihorului, româneşti şi ungureşti deopotrivă, pe care le-a învăţat studiindu-le cu atenţie în colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor.

Cum clienţii dornici de covoare ţesute par tot mai puţini, Ida şi-a "upgradat" meşteşugul, iar acum ţese la război şi piese de vestimentaţie. De pildă, face poncho-uri (foto), la cerere chiar cu motive de Bihor. "Trebuie să adaptăm meşteşugul tradiţional la cererea clientului", explică ea.

Folclor în sânge

De peste două decenii, Ida îşi etalează produsele la târgurile meşterilor populari din toată ţara, inclusiv, desigur, la cel local, de la Oradea. Pe lângă covoare, ştergare şi poncho-uri, femeia face şi bijuterii, mai precis zgărzi din mărgele (foto), tot cu motive tradiţionale. "Vecina mea e Florica Zaha şi are o colecţie impresionantă de costume bihorene şi de zgărzi. La ea am învăţat multe modele de Bihor", spune Ida.

Orădeanca se bucură când vede că tinerii sunt atraşi de motivele folclorice şi cumpără produse astfel decorate. "Sunt convinsă că aceste motive care au decorat casele şi hainele strămoşilor noştri sunt şi în ADN-ul nostru".

Teoria i s-a confirmat în urmă cu câţiva ani, când a întâlnit o tânără din Franţa care purta la gât o zgardă cu motive de Beiuş. "O cumpărase dintr-un magazin din Cluj, dar fără să ştie de unde e originar motivul. Când i-am spus, s-a emoţionat, pentru că părinţii ei sunt din Beiuş, iar până când a avut ea un an, au locuit acolo. Instinctiv, a ales zgarda originară din zona ei de baştină", zice orădeanca.

Şezătoare urbană

În timp ce meşterii tradiţionali devin o specie pe cale de dispariţie, Ida se străduieşte să păstreze vie pasiunea pentru această muncă. Din 2016 are în Cetate un atelier, Casa Meşteşugărească, unde ţine lecţii de lucru manual - ţesut, croşetat, brodat ori confecţionare de bijuterii - pentru toţi curioşii, mici sau mari. De asemenea, a făcut şi un caiet de artă populară, unde se regăsesc motivele tradiţionale bihoreneşti, astfel încât doritorii să le poată reproduce.

Totodată, în fiecare miercuri, de la ora 17, în Casa Meşteşugărească, Ida găzduieşte o "şezătoare urbană". Femei de toate vârstele, dar uneori şi bărbaţi, se adună şi croşetează, brodează, fac goblenuri ori macrameuri. "Fiecare îşi confecţionează ce vrea, pentru uz propriu. Dar ne adunăm ca să împărtăşim idei, modele, tehnici", explică ea. Aşa cum făceau odinioară toate mamele, mătuşile şi bunicile, la şezători…

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4 RON
  • 1 EUR = 4.7694 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON