URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 20 AUGUST 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Problema subvenţiilor trebuie privită însă cu reticenţă, cel puţin din două motive. O dată, pentru că la ce lipsă de forţă de muncă există în Oradea, e imposibil de crezut că oamenii săraci nu-şi pot găsi de lucru. Şi atunci, de fapt pe cine subvenţionăm? Pe oamenii săraci sau pe oamenii fără chef de muncă?
Zic şi eu
Adrian Cris
Noua mineriadă a PSD nu mai lasă cale de întoarcere pentru că, pur şi simplu, pe aşa-zişii social-democraţi nu-i interesează demult ce spune poporul, ci doar ce spun ei poporului. Li se rupe de imagine, de sondaje, de UE şi de orice alt „moft”, pentru că probabil şi-au pregătit inclusiv planul de a fura alegerile.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
După ce, secole de-a rândul, şi-au luat-o pe coajă din toate poziţiile de la cotropitorii străini, românii şi-au câştigat libertatea de a fi bătuţi de instituţiile propriului stat: Miliţia, Securitatea, Armata, Poliţia, ocazional şi de forţele para-militare ale minerilor. Ultima intrată în păruiala generală asupra poporului căruia i s-a urcat democraţia la cap este Jandarmeria Română.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre felul în care gestionează autorităţile combaterea pestei porcine africane?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam recent, a intrat în vigoare prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public, respectiv Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale. Vezi ce boli poate indica!
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
În caz că nu aţi observat, fobiile faţă de anumite vieţuitoare sunt mai des întâlnite decât cele care au ca obiect alte animale. De exemplu, femeile tind să se teamă mai mult de insecte şi păianjeni decât de - să zicem - porumbei. Mult mai mulţi oameni se tem de şerpi decât de pisici. De şobolani decât de mămăruţe. În acest articol vom discuta despre psihologia fricii şi cum teama a jucat un rol adaptativ în dezvoltarea speciei umane.
13 Februarie 2011, 11:37

Constructorii sărmanilor

Constructorii sărmanilor AJUTOR, NU POMANĂ. Locuinţele ridicate de voluntarii Habitat pentru Umanitate sunt un ajutor pentru familiile nevoiaşe, care plătesc lunar o rată de cel mult 200 de lei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Câţi dintre sărmanii care n-au un acoperiş deasupra capului nu visează ca într-o bună zi să aibă o casă a lor? Şi câţi nu aşteaptă pe cineva care să le întindă o mână de ajutor ca să intre în rândul lumii?

Mulţi dintre bihorenii nevoiaşi au avut noroc, de-a lungul a 15 ani, cu organizaţia Habitat pentru Umanitate, ai cărei voluntari ridică anual case pentru cei rămaşi, din diferite motive, fără adăpost. Acum, un întreg cartier din Beiuş poartă numele fundaţiei, iar zeci şi zeci de familii care au primit ajutor s-au convins că binele există chiar şi într-o lume tot mai egoistă.

Milionar în SUA, misionar în Africa

Istoria Fundaţiei Habitat pentru Umanitate a început în America anilor '70. Un avocat milionar, Millard Fullor, a realizat subit că banii nu aduc fericirea, aşa că şi-a împărţit averea sărmanilor şi s-a mutat în Africa, ca misionar al Bisericii lui Christos. Acolo, văzând casele sărăcăcioase, a mobilizat comunitatea şi a reconstruit un sat întreg, înlocuind locuinţele din balegă cu case modeste, dar din materiale rezistente. Ulterior, şi-a extins ideea la nivel planetar, înfiinţând organizaţia Habitat pentru Umanitate.

02-adrian-ciorna.jpgÎn România, proiectul Habitat a pornit în Beiuş, în 1996, cu implicarea lui Adrian Ciorna (foto), absolvent al Politehnicii din Timişoara şi proprietar al unei mici sifonării din oraşul de la poalele Apusenilor. "În 1994, o delegaţie a Habitat pentru Umanitate a venit în România, vizitând Beiuşul şi Aradul. Le-am fost traducător şi aşa am aflat cum funcţionează organizaţia", explică Adrian, acum în vârstă de 44 de ani. Doi ani mai târziu, filiala din Beiuş era inclusă în catalogul internaţional al Habitat şi începea munca propriu-zisă. În scurt timp, ramura înmugurită la Beiuş s-a extins în toată ţara.

VIP-uri la roabă

Primul an pentru Habitat Beiuş a fost dificil, pentru că bihorenii nu prea aveau chef de voluntariat. Puţină lume accepta să ajute la construcţia unor case pentru alţii, fără să primească ceva în schimb. Acum, însă, după 15 ani, lucrurile s-au schimbat mult în bine. Anual, circa 1.000 de voluntari participă la programele Habitat, iar bilanţul organizaţiei a ajuns în Bihor la peste 150 de locuinţe pentru tot atâtea familii. În Beiuş un întreg cartier a ajuns să poarte numele fundaţiei, pentru că a fost ridicat de voluntarii Habitat.

Munca lor se vede însă şi în Oradea, Ştei, Nucet, Şoimi, Ioaniş, Finiş, Budureasa, Drăgăneşti, Mizieş, Leleşti, Bunteşti şi Belejani, pe şantierele din aceste localităţi muncind ca voluntari celebrităţi precum Regele Mihai şi Principesa Margareta, fostul preşedinte Emil Constantinescu, selecţionerul Răzvan Lucescu, atleta Gabriela Szabo, plus sute de filantropi din SUA şi Europa, pe care angajaţii Fundaţiei i-au cazat în propriile locuinţe, la localnici sau la pensiuni.

Criterii

02-Emil-Popa.jpgPrincipiul după care funcţionează Habitat e simplu: familiile care au nevoie de o casă depun o cerere la asociaţie, aceasta obţine un teren, adună voluntarii şi începe construcţia. Sunt trei criterii de bază pe care doritorii trebuie să le îndeplinească: să aibă nevoie de o locuinţă decentă, să lucreze la ridicarea ei şi la construcţia a încă uneia, şi să poată achita lunar o rată modestă. "Casele Habitat nu sunt un cadou, ci un ajutor", explică Emil Popa (foto), managerul de comunicare al fundaţiei.

Familia beneficiară trebuie să facă minim 600 ore de voluntariat, adică 75 de zile, dacă lucrează 8 ore pe zi, din care cel puţin 500 de ore trebuie să fie la propria casă. "Casele rămân ipotecate, iar beneficiarii plătesc rate la bancă. Preţurile reflectă strict costurile construcţiei, pentru că noi nu facem profit, astfel că valoarea ratelor diferă numai în funcţie de dimensiunile locuinţei. Cea mai mare e de 200 de lei pe 20 de ani", precizează Popa. Casa nu trebuie să fie primită pe gratis, deoarece fundaţia vrea să responsabilizeze familiile astfel încât acestea să fie interesate să aibă locuri de muncă stabile.

Alt amănunt impresionant e că materialele de construcţii folosite provin doar din donaţii şi din banii strânşi din ratele lunare. Pe lângă rolul social, organizaţia poartă şi un mesaj creştin, moştenit tot de la fondatorul Millard Fuller: îndemnul biblic de a-ţi ajuta semenii fără a aştepta răsplată.

Emoţia unui miracol

Cea mai amplă acţiune a Habitat Beiuş a fost Eclips Build '99, desfăşurată în anul ultimei eclipse totale de soare. Atunci, 380 de voluntari, între care şi şefii administraţiilor locale din jurul Beiuşului, au construit 10 case în 9 zile, ele fiind nucleul actualului cartier Habitat.

Astfel de evenimente au continuat şi ulterior. "În 2008, într-o lună, cu 500 de voluntari români, am ridicat în Oradea 10 case pentru familii de ţigani care locuiseră până atunci în blocurile NATO. Din 2009, anual organizăm în Beiuş acţiunea Big Build, cu câte 250 de voluntari din Irlanda. În primul an aşa am construit 10 locuinţe într-o săptămână, iar în al doilea 12", spune Emil Popa.

La Big Build 2010, printre beneficiari au fost şi tineri ieşiţi din centrele de plasament, care nu ar fi avut unde locui fără Habitat. "Printre ei era şi Zoli, un tânăr atât de fericit că va avea o casă încât semăna cu un copil mic care descoperea alergarea. Aducea o găleată de apă în fugă, ducea o roabă de beton în fugă, făcea totul în fugă. Ulterior mi-am dat seama că alergarea sa ascundea emoţia pe care încerca să şi-o stăpânească în faţa unui miracol la care visase poate numai în secret", povesteşte Emil. A fost, însă, doar unul din zecile de cazuri emoţionante...

Fără cocioabe

În cei 15 ani de activitate, angajaţii şi voluntarii Habitat au cunoscut sute de oameni săraci, dar dornici să ia viaţa de la capăt. "E o experienţă unică şi specială, în care mi-am descoperit limitele", se destăinuie Adrian Ciorna, întemeietorul care între timp i-a predat ştafeta actualului director al fundaţiei din Beiuş, Mircea Jurcan.

De ceva timp, organizaţia a demarat şi programe de reabilitare, termoizolare sau sprijinire cu materiale de construcţii a familiilor care au locuinţe, dar nu pot să-şi îmbunătăţească singure condiţiile de locuit. Acum, fundaţia are 11 angajaţi, 6 formând echipa de coordonare a construcţiilor şi 5 cea de implementare a programelor. Cu toţii urmăresc acelaşi scop: să facă din Beiuş primul oraş din ţară fără locuinţe sărăcăcioase, şi în care toate familiile să trăiască în case decente şi sănătoase. Pentru a-şi atinge ţelul e nevoie însă şi de voluntari dispuşi să muncească pentru alţii, fără altă răsplată decât satisfacţia că încă o familie are un cămin...


PROMOTOR
Azi la Beiuş, mâine-n toată ţara!

02-casa.jpgHabitat pentru Umanitate a pornit în România la Beiuş şi s-a extins în toată ţara, având acum filiale la Cluj, Piteşti, Comăneşti, Craiova, Rădăuţi, Cumpăna şi Bucureşti. În anul 2000, Biroul Naţional din România al fundaţiei s-a stabilit în Beiuş, de aici coordonându-se activităţile din tot restul ţării până la finele anului trecut, când s-a mutat în Capitală.

Pe lângă filialele înfiinţate de Habitat, organizaţia colaborează cu alte ONG-uri în diferite proiecte. La Clinceni (judeţul Ilfov), Habitat şi Fundaţia Vodafone au un proiect de construcţie de locuinţe pentru persoanele cu dizabilităţi. Un program similar se desfăşoară şi în Timişoara şi la Izvoarele (Ilfov), unde colaborează cu Fundaţia Comber. La Bălteşti (Prahova) şi Vânători (Neamţ) un proiect e dedicat comunităţilor de romi împreună cu Fundaţia Soros. La Moineşti (judeţul Bacău), cu Fundaţia Arcelor Mittal, Habitat a demarat proiectul "Casa Bună", care urmăreşte eficientizarea energetică a locuinţelor. Fundaţia a mai desfăşurat proiecte de refacere a locuinţelor afectate de inundaţii din Dorohoi (Botoşani) şi Doljeşti (Neamţ), iar în Dej (judeţul Cluj) un proiect de mansardări şi izolări termice.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
sa vina si in centru
sunt o gramada de pensionari napastuiti, banii sunt deafara, se dau multe ajutoare pentru cei saraci, poate facem CENTRUL sa arate CIVIZAT nu in halul actual
Postat 13 Februarie 2011, 18:20 de anca
www
Ce sa zici de habitat, 30 % de bine, 70 % hotie, adica chiar ei, de la Ciorna&Co , angajati cu salarii umflate, furaciuni , facturi umflate, tepe date la veri, bani de la camatari, etc. Nu vad de ce isi fac atita reclama la binele la care il fac...faci bine si taci...te vede Dumnezeu, iar ei reclama ca face niste casute cat incape...jenant de multe ori...una ii imaginea si altai "interiorul"...ce se ascunde de fapt sub eticheta"Habitat"...foarte rusinos.
Postat 13 Februarie 2011, 17:03 de Aoleu
ceva...
ceva se ascunde in spatele acestui proiect! nu-l vad pe Miklo Istvan(unul dintre cei care se afla in spatele, proiectului)facand acte de caritate, asa, de amorul artei. Asta stiu ca e baptist! asa ca...
Postat 13 Februarie 2011, 12:31 de dan oradeanul
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Prima ediţie a Crosului Cetăţii, un succes. Peste 250 de participanţi, cei mai mici dintre ei îmbrăcaţi în supereroi (FOTO/VIDEO)
  • Ziua Diasporei: Loredana şi-a cântat hiturile şi a plusat cu o piesă bihorenească învăţată de la Cornel Borza, pe scena din Cetate (FOTO/VIDEO)
  • Diaspora, Oradea te aşteaptă: 'Stranierii' primiţi la Oradea cu uşile deschise, 'nu cu gaze şi bastoane' (FOTO)
  • Cum va arăta artera Nufărul – Centrul Civic: Linii de tramvai înierbate, străjuite de arbori înalţi, stâlpi de iluminat cu senzori şi camere de supraveghere (FOTO)
  • OTL s-a dotat cu un autobuz decapotabil pentru turişti (FOTO / VIDEO)
  • „Monştri” la Primăria Oradea: Piaţa Unirii a fost invadată (FOTO / VIDEO)
  • Scene dramatice în satul Olosig: Localnicii plâng în hohote văzând cum le sunt omorâte animalele (FOTO/VIDEO)
  • Scandal în satul Olosig: Localnicii, revoltați că autoritățile vor să le omoare toți porcii! (FOTO)
  • Feciorul și tradițiile: De dragul tradiţiilor, un adolescent bihorean a renovat o casă veche de 84 de ani (FOTO)
  • 'Fără implicare nu va fi schimbare': Aproximativ 150 de orădeni au protestat şi duminică seară (FOTO / VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON