URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
13 Februarie 2011, 11:37

Constructorii sărmanilor

Constructorii sărmanilor AJUTOR, NU POMANĂ. Locuinţele ridicate de voluntarii Habitat pentru Umanitate sunt un ajutor pentru familiile nevoiaşe, care plătesc lunar o rată de cel mult 200 de lei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Câţi dintre sărmanii care n-au un acoperiş deasupra capului nu visează ca într-o bună zi să aibă o casă a lor? Şi câţi nu aşteaptă pe cineva care să le întindă o mână de ajutor ca să intre în rândul lumii?

Mulţi dintre bihorenii nevoiaşi au avut noroc, de-a lungul a 15 ani, cu organizaţia Habitat pentru Umanitate, ai cărei voluntari ridică anual case pentru cei rămaşi, din diferite motive, fără adăpost. Acum, un întreg cartier din Beiuş poartă numele fundaţiei, iar zeci şi zeci de familii care au primit ajutor s-au convins că binele există chiar şi într-o lume tot mai egoistă.

Milionar în SUA, misionar în Africa

Istoria Fundaţiei Habitat pentru Umanitate a început în America anilor '70. Un avocat milionar, Millard Fullor, a realizat subit că banii nu aduc fericirea, aşa că şi-a împărţit averea sărmanilor şi s-a mutat în Africa, ca misionar al Bisericii lui Christos. Acolo, văzând casele sărăcăcioase, a mobilizat comunitatea şi a reconstruit un sat întreg, înlocuind locuinţele din balegă cu case modeste, dar din materiale rezistente. Ulterior, şi-a extins ideea la nivel planetar, înfiinţând organizaţia Habitat pentru Umanitate.

02-adrian-ciorna.jpgÎn România, proiectul Habitat a pornit în Beiuş, în 1996, cu implicarea lui Adrian Ciorna (foto), absolvent al Politehnicii din Timişoara şi proprietar al unei mici sifonării din oraşul de la poalele Apusenilor. "În 1994, o delegaţie a Habitat pentru Umanitate a venit în România, vizitând Beiuşul şi Aradul. Le-am fost traducător şi aşa am aflat cum funcţionează organizaţia", explică Adrian, acum în vârstă de 44 de ani. Doi ani mai târziu, filiala din Beiuş era inclusă în catalogul internaţional al Habitat şi începea munca propriu-zisă. În scurt timp, ramura înmugurită la Beiuş s-a extins în toată ţara.

VIP-uri la roabă

Primul an pentru Habitat Beiuş a fost dificil, pentru că bihorenii nu prea aveau chef de voluntariat. Puţină lume accepta să ajute la construcţia unor case pentru alţii, fără să primească ceva în schimb. Acum, însă, după 15 ani, lucrurile s-au schimbat mult în bine. Anual, circa 1.000 de voluntari participă la programele Habitat, iar bilanţul organizaţiei a ajuns în Bihor la peste 150 de locuinţe pentru tot atâtea familii. În Beiuş un întreg cartier a ajuns să poarte numele fundaţiei, pentru că a fost ridicat de voluntarii Habitat.

Munca lor se vede însă şi în Oradea, Ştei, Nucet, Şoimi, Ioaniş, Finiş, Budureasa, Drăgăneşti, Mizieş, Leleşti, Bunteşti şi Belejani, pe şantierele din aceste localităţi muncind ca voluntari celebrităţi precum Regele Mihai şi Principesa Margareta, fostul preşedinte Emil Constantinescu, selecţionerul Răzvan Lucescu, atleta Gabriela Szabo, plus sute de filantropi din SUA şi Europa, pe care angajaţii Fundaţiei i-au cazat în propriile locuinţe, la localnici sau la pensiuni.

Criterii

02-Emil-Popa.jpgPrincipiul după care funcţionează Habitat e simplu: familiile care au nevoie de o casă depun o cerere la asociaţie, aceasta obţine un teren, adună voluntarii şi începe construcţia. Sunt trei criterii de bază pe care doritorii trebuie să le îndeplinească: să aibă nevoie de o locuinţă decentă, să lucreze la ridicarea ei şi la construcţia a încă uneia, şi să poată achita lunar o rată modestă. "Casele Habitat nu sunt un cadou, ci un ajutor", explică Emil Popa (foto), managerul de comunicare al fundaţiei.

Familia beneficiară trebuie să facă minim 600 ore de voluntariat, adică 75 de zile, dacă lucrează 8 ore pe zi, din care cel puţin 500 de ore trebuie să fie la propria casă. "Casele rămân ipotecate, iar beneficiarii plătesc rate la bancă. Preţurile reflectă strict costurile construcţiei, pentru că noi nu facem profit, astfel că valoarea ratelor diferă numai în funcţie de dimensiunile locuinţei. Cea mai mare e de 200 de lei pe 20 de ani", precizează Popa. Casa nu trebuie să fie primită pe gratis, deoarece fundaţia vrea să responsabilizeze familiile astfel încât acestea să fie interesate să aibă locuri de muncă stabile.

Alt amănunt impresionant e că materialele de construcţii folosite provin doar din donaţii şi din banii strânşi din ratele lunare. Pe lângă rolul social, organizaţia poartă şi un mesaj creştin, moştenit tot de la fondatorul Millard Fuller: îndemnul biblic de a-ţi ajuta semenii fără a aştepta răsplată.

Emoţia unui miracol

Cea mai amplă acţiune a Habitat Beiuş a fost Eclips Build '99, desfăşurată în anul ultimei eclipse totale de soare. Atunci, 380 de voluntari, între care şi şefii administraţiilor locale din jurul Beiuşului, au construit 10 case în 9 zile, ele fiind nucleul actualului cartier Habitat.

Astfel de evenimente au continuat şi ulterior. "În 2008, într-o lună, cu 500 de voluntari români, am ridicat în Oradea 10 case pentru familii de ţigani care locuiseră până atunci în blocurile NATO. Din 2009, anual organizăm în Beiuş acţiunea Big Build, cu câte 250 de voluntari din Irlanda. În primul an aşa am construit 10 locuinţe într-o săptămână, iar în al doilea 12", spune Emil Popa.

La Big Build 2010, printre beneficiari au fost şi tineri ieşiţi din centrele de plasament, care nu ar fi avut unde locui fără Habitat. "Printre ei era şi Zoli, un tânăr atât de fericit că va avea o casă încât semăna cu un copil mic care descoperea alergarea. Aducea o găleată de apă în fugă, ducea o roabă de beton în fugă, făcea totul în fugă. Ulterior mi-am dat seama că alergarea sa ascundea emoţia pe care încerca să şi-o stăpânească în faţa unui miracol la care visase poate numai în secret", povesteşte Emil. A fost, însă, doar unul din zecile de cazuri emoţionante...

Fără cocioabe

În cei 15 ani de activitate, angajaţii şi voluntarii Habitat au cunoscut sute de oameni săraci, dar dornici să ia viaţa de la capăt. "E o experienţă unică şi specială, în care mi-am descoperit limitele", se destăinuie Adrian Ciorna, întemeietorul care între timp i-a predat ştafeta actualului director al fundaţiei din Beiuş, Mircea Jurcan.

De ceva timp, organizaţia a demarat şi programe de reabilitare, termoizolare sau sprijinire cu materiale de construcţii a familiilor care au locuinţe, dar nu pot să-şi îmbunătăţească singure condiţiile de locuit. Acum, fundaţia are 11 angajaţi, 6 formând echipa de coordonare a construcţiilor şi 5 cea de implementare a programelor. Cu toţii urmăresc acelaşi scop: să facă din Beiuş primul oraş din ţară fără locuinţe sărăcăcioase, şi în care toate familiile să trăiască în case decente şi sănătoase. Pentru a-şi atinge ţelul e nevoie însă şi de voluntari dispuşi să muncească pentru alţii, fără altă răsplată decât satisfacţia că încă o familie are un cămin...


PROMOTOR
Azi la Beiuş, mâine-n toată ţara!

02-casa.jpgHabitat pentru Umanitate a pornit în România la Beiuş şi s-a extins în toată ţara, având acum filiale la Cluj, Piteşti, Comăneşti, Craiova, Rădăuţi, Cumpăna şi Bucureşti. În anul 2000, Biroul Naţional din România al fundaţiei s-a stabilit în Beiuş, de aici coordonându-se activităţile din tot restul ţării până la finele anului trecut, când s-a mutat în Capitală.

Pe lângă filialele înfiinţate de Habitat, organizaţia colaborează cu alte ONG-uri în diferite proiecte. La Clinceni (judeţul Ilfov), Habitat şi Fundaţia Vodafone au un proiect de construcţie de locuinţe pentru persoanele cu dizabilităţi. Un program similar se desfăşoară şi în Timişoara şi la Izvoarele (Ilfov), unde colaborează cu Fundaţia Comber. La Bălteşti (Prahova) şi Vânători (Neamţ) un proiect e dedicat comunităţilor de romi împreună cu Fundaţia Soros. La Moineşti (judeţul Bacău), cu Fundaţia Arcelor Mittal, Habitat a demarat proiectul "Casa Bună", care urmăreşte eficientizarea energetică a locuinţelor. Fundaţia a mai desfăşurat proiecte de refacere a locuinţelor afectate de inundaţii din Dorohoi (Botoşani) şi Doljeşti (Neamţ), iar în Dej (judeţul Cluj) un proiect de mansardări şi izolări termice.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
sa vina si in centru
sunt o gramada de pensionari napastuiti, banii sunt deafara, se dau multe ajutoare pentru cei saraci, poate facem CENTRUL sa arate CIVIZAT nu in halul actual
Postat 13 Februarie 2011, 18:20 de anca
www
Ce sa zici de habitat, 30 % de bine, 70 % hotie, adica chiar ei, de la Ciorna&Co , angajati cu salarii umflate, furaciuni , facturi umflate, tepe date la veri, bani de la camatari, etc. Nu vad de ce isi fac atita reclama la binele la care il fac...faci bine si taci...te vede Dumnezeu, iar ei reclama ca face niste casute cat incape...jenant de multe ori...una ii imaginea si altai "interiorul"...ce se ascunde de fapt sub eticheta"Habitat"...foarte rusinos.
Postat 13 Februarie 2011, 17:03 de Aoleu
ceva...
ceva se ascunde in spatele acestui proiect! nu-l vad pe Miklo Istvan(unul dintre cei care se afla in spatele, proiectului)facand acte de caritate, asa, de amorul artei. Asta stiu ca e baptist! asa ca...
Postat 13 Februarie 2011, 12:31 de dan oradeanul
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON