Aproximativ 150 de orădeni au fost prezenţi, vineri, în Piaţa Unirii, unde s-a desfăşurat ceremonia dedicată zilei de 24 ianuarie 1859, atunci când Moldova şi Ţara Românească s-au unit prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate. La finalul festivităţilor, orădenii s-au prins mână în mână, într-o horă a unirii.
Dimineaţă însorită
Printre oficialităţile prezente s-au numărat prefectul judeţului Dumitru Ţiplea, primarul Ilie Bolojan, împreună cu cei doi viceprimari, Mircea Mălan şi Florin Birta, rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, episcopul ortodox Sofronie Drincec, episcopul greco-catolic Virgil Bercea şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii orădene.
Ceremonia a debutat cu întâmpinarea prefectului judeţului, Dumitru Ţiplea, însoţit de comandantul Garnizoanei Oradea, locotenent-colonelul Petru Prunduş, continuând cu prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, intonarea imnului naţional şi cu slujba Te Deum săvârşită de un sobor de preoţi ai unităţilor militare din Garnizoana Oradea.
"Cu 161 de ani în urmă, românii sărbătoreau împreună îndeplinirea unui ideal drag al generaţiei paşoptiste: Unirea Moldovei cu Ţara Românească. Aceasta a fost prima etapă în crearea statului naţional român desăvârşit la 1 Decembrie 1918", a spus prefectul Dumitru Ţiplea, care a dat citire mesajului premierului Ludovic Orban și a remarcat totodată că anul acesta festivităţile se bucură de mult soare.
În Piaţă, ascultau atenţi şi copiii prefectului, care au venit însoţiţi de mama lor.
La rândul său, istoricul Gabriel Moisa a vorbit şi el despre însemnătatea acestui eveniment şi despre făuritorul acestuia, Alexandru Ioan Cuza. "Momentul 1859 nu vine pe un teren viran, ci are antecedente în 1821, în 1848, dar şi în anul independenţei, 1877. Politicienii care făurit această unire se regăsesc şi printre revoluţionarii acelor ani tumultuoşi", a spus istoricul. După discursuri a urmat şi un recital al Corului "General Traian Moşoiu".
Lăudate de turişti
În locul amenajat pentru "civili" s-au aflat și mai multe eleve îmbrăcate în costume populare. "Este un moment important pentru istoria ţării noastre, iar din acest motiv profesoara noastră s-a gândit că e cel mai bine să marcăm evenimentul prin purtarea costumului nostru popular", a spus eleva din clasa a XII-a Oana Ardelean de la Colegiul Naţional Iosif Vulcan. Pentru iniţiativă au fost lăudate şi de către un maramureşean venit în concediu la Băile Felix. "Şi eu sunt profesor şi sunt mândru să văd că tânăra generaţie îşi iubeşte patria!”, a spus Ionel Codruţ reporterului BIHOREANULUI, apreciind vestimentația tinerelor.
De altfel, toţi elevii Colegiului au fost aplaudaţi de auditoriu atunci când au depus coroana la baza statuii ecvestre a Regelui Ferdinand.
În spatele militarilor, jandarmilor şi poliţiştilor se aflau alţi orădeni curioşi, între care şi Cristina Dobria şi fiica ei Costina, care au venit să îşi susţină soţul, respectiv tatăl, militar. "Participăm des la astfel de evenimente. Am venit în primul rând pentru a fi alături de tatăl meu, dar şi pentru a sărbători Ziua de 24 ianuarie, care a fost un prim pas important pentru unirea tuturor românilor. Mai târziu vreau să urmez şi eu o carieră militară, sunt pasionată de asta", a spus tânăra.
Evenimentul s-a încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare pe muzica militară interpretată de fanfara Şcolii Poliţiei de Frontieră din Oradea şi cu o scurtă horă a unirii în care s-au prins numai câţiva orădeni. Nu și politicienii, însă, care au preferat să vorbească între ei...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.