Papa Francisc a decis beatificarea episcopului orădean Valeriu Traian Frenţiu

Papa Francisc a semnat, marţi, decretul de beatificare a şapte episcopi greco-catolici din România "ucişi din ură faţă de credinţă" de către comunişti, între care episcopul diocezei de Oradea, Valeriu Traian Frenţiu, care a murit în 1952 în închisoarea de la Sighet.

Între episcopii care vor fi beatificaţi se numără şi un alt prelat care a avut legături cu Oradea. Este vorba de Ioan Suciu, care a fost episcop auxiliar, adică vicar, al Oradiei, din 1940 până în 1947.

Ceilalţi episcopi sunt Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan şi Alexandru Rusu. 

În comunicatul Vaticanului pe această temă se arată că Sfântul Părinte l-a primit marţi în audienţă pe cardinalul Angelo Becciu, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

În cadrul acelei audienţe, Papa Francisc a autorizat Congregaţia să promulge decretul privind recunoaşterea celor şapte martiri "ucişi din ură faţă de credinţă în diferite locuri din România, între 1950 şi 1970".

Slujba de beatificare ar putea avea loc cu ocazia vizitei Papei Francisc în România, la începutul lunii iunie.

Beatificarea este actul prin care Suveranul Pontif, în urma unor investigaţii începute în dieceză şi continuate la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de "Fericit" şi permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioşi (de ex., o ţară, o dieceză, un institut de viaţă consacrată).

Beatificarea, introdusă în Biserica Catolică în vremurile mai recente, constituie prima etapă a procesului de canonizare.

Fiu de preot, Valeriu Traian Frenţiu, născut în 1875 la Reşiţa, a studiat la Liceul "Sfântul Vasile cel Mare" din Blaj şi mai apoi a urmat teologia la Universitatea din Budapesta şi a fost hirotonit ca preot celib în septembrie 1898.

După 10 ani în care a slujit ca episcop al Lugojului, în 1922 a fost transferat Episcopiei Oradiei Mari, anunţând, la vremea instalării, că doreşte să restaureze profilul moral religios al enoriaşilor din dieceză, zdruncinat de război.

Câtă vreme a fost episcop de Oradea, Valeriu Traian Frenţiu a sprijinit construcţia de biserici şi a coordonat modernizarea staţiunii Stâna de Vale prin construirea hotelului Excelsior, care azi nu mai există, care avea inclusiv cinematograf.

Guvernul român i-a acordat în 1926 distincţiile de "Mare ofiţer al Ordinului Coroanei României" şi "Răsplata muncii pentru biserică".

În octombrie 1948, episcopul a fost arestat la Oradea de către comunişti şi dus la Ministerul de Interne din Bucureşti.

În februarie 1949, în urma refuzului repetat de a trece la Biserica Ortodoxă Română, a fost dus la Mănăstirea Căldăruşani. La Căldăruşani episcopul Valeriu Traian Frenţiu l-a consacrat episcop, în clandestinitate, pe Ioan Cherteş, în noaptea de Crăciun a anului 1949.

În 1950, episcopul a fost dus în închisoarea de la Sighet, unde a murit pe 11 iulie 1952.

Asemenea celorlalţi deţinuţi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Şi Ioan Suciu a murit tot la Sighet, în 1953, la vârsta de doar 45 de ani. Şi el a fost îngropat într-o groapă comună şi fără sicriu.

În 2010, un alt episcop orădean, Bogdánffy Szilárd, a fost beatificat printr-un act emis de Papa Benedict al XVI-lea. Ceremonia de beatificare a avut loc la Oradea, în Catedrala romano-catolică.

Citeşte şi: Uniţi sub prigoană