URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
10 Noiembrie 2018, 09:10

Stop risipei! După interzicerea pungilor din nailon cu mâner, urmează şi alte obiecte de unică folosinţă din plastic

Stop risipei! După interzicerea pungilor din nailon cu mâner, urmează şi alte obiecte de unică folosinţă din plastic AN NOU, OBICEIURI NOI. În medie, un român merge la cumpărături de patru ori pe săptămână. Dacă de fiecare dată cumpără o pungă de plastic, înseamnă că într-un an achiziţionează 200 de astfel de articole. Un obicei la care, din 1 ianuarie, va trebui să renunţe...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pas cu pas, Europa abandonează plasticul. O directivă recent votată de Parlamentul European intensifică lupta împotriva acestui produs sintetic, interzicând cu începere din 2021 comercializarea unor obiecte de unică folosinţă din acest material.

După ce deja a interzis pungile din plastic cu mâner, România trebuie să pregătească şi legea pentru "eradicarea" tacâmurilor din plastic, a paielor pentru băuturi şi a beţigaşelor pentru urechi.

Adio, punga "de-un leu"!

În aprilie 2018, Parlamentul României a modificat Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje, stabilind, în conformitate cu normele europene, interzicerea introducerii pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, începând de la 1 iulie 2018, iar ulterior, din 1 ianuarie 2019, şi comercializarea lor.

Ca urmare, din prima zi a anului următor, niciun magazin nu va mai putea vinde pungi cu grosimea peretelui sub 50 de microni, adică banalele pungi care se găseau lângă orice casă de marcată din magazine. Nu sunt interzise pungile din plastic mai gros, considerate refolosibile, şi nici cele din plastic subţire fără mâner, folosite, de pildă, la achiziţia produselor vrac.

Marile lanţuri de magazine s-au pregătit deja pentru noua regulă. De pildă, în Kaufland se găsesc doar sacoşe textile şi din hârtie, iar la Carrefour pungi 100% biodegradabile, făcute din amidon de porumb şi soia. Pentru că şi costurile pentru producerea acestora sunt mai ridicate, niciun magazin nu-şi permite luxul de a le oferi clienţilor gratuit...

Ape intoxicate

Nu bine se vor acomoda românii cu schimbarea, că autorităţile trebuie să pregătească o nouă lege anti-plastic. Pe 24 octombrie, Parlamentul European a votat o directivă pentru interzicerea unei întregi liste de produse din plastic pentru unică folosinţă, precum şi pentru instituirea unui control mai strict în privinţa unor produse similare.

Măsura a fost necesară deoarece plasticul reprezintă 80% din numărul total de deşeuri marine, iar jumătate din acestea sunt articole de unică folosinţă. "Din cauza persistenţei, impactul deşeurilor de plastic este în creştere pe măsură ce, în fiecare an, tot mai multe deşeuri din plastic se acumulează în oceane. Reziduurile de plastic se regăsesc în prezent în numeroase specii marine - ţestoase marine, foci, balene, păsări, precum şi la câteva specii de peşte şi fructe de mare şi, prin urmare, intră în lanţul alimentar", se arată în expunerea de motive.

Pe trei paliere

Parlamentarii europeni au stabilit trei tipuri de măsuri. Cea mai drastică este restricţionarea introducerii pe piaţă a beţişoarelor pentru urechi, tacâmurilor şi farfuriilor de unică folosinţă, a agitatoarelor pentru băuturi şi paielor, precum şi a beţelor pentru baloane. Concret, toate ţările UE trebuie să interzică comercializarea acestor produse.

O altă măsură vizează reducerea consumului de recipiente din plastic pentru alimente şi căni pentru băuturi. La acest capitol, fiecare ţară UE a primit libertatea să decidă cum anume stimulează scăderea consumului. De exemplu, prin interzicerea furnizării gratuite a acestor produse, astfel încât atunci când cumpără o cafea de la un tonomat sau când comandă mâncare la pachet europenii să fie obligaţi să plătească şi pentru recipiente.

Cea de-a treia măsură prevede obligarea producătorilor de recipiente pentru băuturi, adică PET-urile, să reproiecteze aceste produse aşa încât capacele să rămână ataşate de recipient în timpul folosirii. Ca să nu se mai "piardă" în natură... 

Termen, doi ani

Directiva mai prevede că orice produs de plastic de unică folosinţă permis la comercializare va trebui să aibă inscripţionat lizibil impactul negativ asupra mediului în lipsa reciclării, dar şi că toate statele membre UE trebuie să înăsprească regulile pentru recuperarea acestor produse de către producători, în vederea revalorificării. Pentru PET-uri a fost stabilită o normă clară: până în 2025, toate ţările UE trebuie să recicleze 90% din aceste produse, fie prin instituirea unor scheme de returnare a garanţiei, fie prin răspunderea extinsă a producătorilor.

Statele Uniunii au la dispoziţie doi ani ca să raporteze Comisiei Europene măsurile adoptate în urma directivei. Aşadar, până cel târziu în octombrie 2020, România va trebui să legifereze noile interdicţii, iar românii să se acomodeze cu mai puţin plastic de unică folosinţă...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON