Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Jurcău: Fără tăieri în păduri anul acesta, vom exploata doar doborâturi

În acest an, în pădurile din Bihor drujbele se vor auzi mai puţin. Din cauza furtunii care în septembrie 2017 a devastat sud-estul judeţului, Direcţia Silvică Bihor nu va mai tăia arbori.

"Pentru produsele principale (n.r. - arbori tăiaţi pe picior) nu se vor face tăieri, vom exploata exclusiv doborâturi", spune directorul Adrian Jurcău, inginer silvic cu 29 de ani de experienţă. O altă veste bună e că, datorită Radarului Pădurilor, se mai fură doar cantităţi nesemnificative de lemne.

Puieţi pentru primării

- "Luna plantării arborilor" se apropie de final. Ce v-aţi propus şi ce aţi realizat în acest interval de timp?

- Vremea nu a fost favorabilă, în prima săptămână, adică la jumătatea lunii martie, a nins. Abia săptămâna trecută am dus puieţii în păduri, unde ne dorim să regenerăm o suprafaţă de 398 de hectare, din care 122 de hectare cu împăduriri. Vom prelungi programul. În plus, până acum, alături de profesori şi de elevi, s-au sădit deja peste 1.000 de copaci.

- Direcţia Silvică oferă sau vinde puieţi cetăţenilor interesaţi să planteze?

- De regulă, producem puieţi doar pentru planificările noastre, dar mai apar şi excedente. În acest an, avem puieţi de stejar roşu şi nuc negru, disponibili la vânzare la Ocolul Silvic Săcueni, la preţul de 450 lei mia de bucăţi. În plus, am strâns de la primării cereri de sponsorizare cu puieţi pentru spaţii verzi. Sperăm să le oferim circa 20.000 de puieţi.

Tăieri doar la rărituri

- Anul trecut, în septembrie, o furtună a devastat pădurile din sud-estul judeţului. Cât de mari au fost pagubele? Ce s-a întâmplat cu arborii doborâţi?

- Am avut în fondul forestier de stat aproximativ 250.000 metri cubi de doborâturi, plus 40.000 în pădurile private pe care le administrăm. Până acum am inventariat şi contractat evacuarea şi vânzarea a circa 202.000 mc din pădurile de stat şi 32.000 din cele private administrate de noi. Important e că firmele deja lucrează şi masa lemnoasă ajunge în circuitul economic, inclusiv pentru aprovizionarea populaţiei. Diferenţele le vom pune în valoare până pe 30 iunie. Este greu de estimat un prejudiciu, pentru că pădurea exploatată la 70 de ani are o valoare, iar la 100 de ani altă valoare.

- În aceste condiţii, anul acesta se vor mai face tăieri în păduri?

- Pentru produsele principale (n.r. - arbori tăiaţi pe picior) nu, vom exploata exclusiv doborâturi. Vom tăia doar pentru lucrările de operaţiuni culturale obligatorii, adică rărituri şi igienizări.

"Se fură destul de puţin"

- Ce suprafeţe de pădure are acum Bihorul? Cât administrează statul şi cât ocoalele silvice private?

- Date exacte vă pot spune despre ce administrăm noi: 115.000 hectare de pădure, din care 61.172 ha de stat, iar 53.787 ha proprietate publică locală şi proprietate privată. În Bihor sunt peste 200.000 hectare de fond forestier, o mică parte este neadministrată, cam 10.000 ha, iar diferenţa de 75.000 hectare este administrată de ocoale private.

- Se mai fură? Cu ce rezultate funcţionează Radarul Pădurilor, sistemul rapid de alertare a furturilor?

- Se fură destul de puţin, aş spune că sunt cantităţi nesemnificative. În ultimii 3-4 ani, de când s-a introdus sistemul mult-vestit Wood-Tracking, furturile au scăzut considerabil.

- În ultimii ani, lemnele pentru foc au fost tot mai greu de găsit şi, implicit, mai scumpe. Ce estimaţi că se va întâmpla în acest an: va fi oferta mai mare şi, deci, preţurile mai mici?

- Anul trecut s-a făcut o modificare a Codului Silvic prin care s-a impus Regiei Naţionale să exploateze în regie proprie şi să vândă populaţiei lemnul din produse accidentale şi din igienizare. Însă cantitatea este foarte mare şi e aproape imposibil de recoltat cu dotările existente. Singura soluţie este contractarea de către agenţii economici, prin proceduri de achiziţie care durează foarte mult şi la care sunt foarte puţini ofertanţi, deoarece firmele preferă să cumpere lemn pe picior. Cumva trebuie simplificată această procedură şi am înţeles că se discută despre asta acum. Aşadar, încă nu putem să spunem nimic despre ce va fi.

Soluţia: educaţia!

- O problemă deja cronicizată este gunoiul abandonat în păduri de către cei care ies la iarbă verde sau aflaţi, pur şi simplu, în trecere. Care sunt, în Bihor, cele mai afectate zone?

- Zonele cele mai afectate sunt în jurul comunităţilor urbane. Pădurile din Băile Felix şi Hidişel sunt cele mai expuse asaltului turiştilor. Facem periodic acţiuni de salubrizare a acestor zone.

- Ce soluţii există pentru a stopa acest fenomen?

- Problema nu se rezolvă de la o zi la alta, ţine de educaţie. Cu forţa nu se poate impune, nu poţi pune o armată de paznici în păduri.

- Ce planuri are Direcţia Silvică Bihor pentru acest an?

- În primul rând, să înlăturăm efectele doborâturii de vânt de anul trecut, să extragem acel material lemnos, să-l punem în circulaţie şi să refacem fondul forestier. Anul ăsta şi jumătate din anul următor aceasta va fi prioritatea.