Pornind de la cazul poluării olfactive care a iritat Oradea în ultimele săptămâni, Ovidiu Dăescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, prezintă o "hartă" actualizată a Bihorului, cu minusurile şi plusurile sale ecologice. Ca norocul, mai sunt şi plusuri...
- În ultima vreme aţi avut multe probleme legate de mirosurile insuportabile.
- Aşa este. Bine că am reuşit să rezolvăm problema. Acum nu mai miroase în Oradea.
- S-au găsit şi vinovaţi?
- Garda de Mediu a dat două amenzi, combinatului de creştere a porcilor şi fabricii de zahăr, de 10.000, respectiv de 20.000 de lei.
- Şi credeţi că pe viitor vom fi scutiţi?
- Sper că la fabrica de zahăr nu vor mai apărea. În ce priveşte activitatea combinatului de creştere a porcilor, aici problema e mai delicată. Firma are autorizaţia integrată de mediu, emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului din Cluj, valabilă până în 2017. Nu se va putea sista activitatea decât în cazul în care această autorizaţie, din motive întemeiate, va fi suspendată.
Harta problemelor
- Mai există şi alte pericole care ne pasc?
- La nivel de judeţ avem patru mari surse de poluare. Dintre acestea, una este în Oradea. E vorba de haldele de şlam de la Cemtrade SA, fosta Alumina.
- Proprietarii ruşi n-au făcut curăţenie la plecare?
- Nici pomeneală. Mai mult, conform contractului nici nu sunt obligaţi s-o facă. Contractul de vânzare către Cemtrade a fost evident încheiat în defavoarea statului român.
- Dar există un risc major ca Oradea să fie poluată?
- În condiţii extreme de climă - şi în ultima vreme asistăm la aşa ceva - e posibil. Furtunile puternice pot antrena particule poluante. În plus, ţinând cont de poziţionarea geografică, orice poluare poate căpăta un aspect transfrontalier. De altfel, cu puţine excepţii, marii poluatori pot produce daune şi Ungariei. În judeţ mai sunt dificultăţi cu depozitarea deşeurilor sterile de la Exploatarea Băiţa, unde proprietarul Mineral Mining SRL are probleme cu locul de depozitare şi, în plus, vrea să întrerupă activitatea. Chestiunea pe care în general nu o înţeleg agenţii economici este că după încetarea activităţii sunt obligaţi să ecologizeze zona!
- La fel cum s-a petrecut şi la abatorul de la Salonta...
- Exact. Acolo, Prodaliment a intrat în insolvenţă şi nimeni nu s-a simţit obligat să lichideze cele 18 tone de deşeuri organice rămase în frigiderele companiei. Mai mult, Electrica dorea să decupleze alimentarea camerelor frigorifice, pentru neplata facturilor. Deci, pe lângă poluare, am fi putut avea şi o explozie! Noroc că s-au găsit soluţii şi acum situaţia e sub control.
- Alte zone pe care ar trebui să le ocolim?
- Ar trebui neapărat închise şi ecologizate batalurile de deşeuri cu gudroane acide care aparţin firmei Petro Derna SA. De asemenea, mai există bataluri cu şlam şi reziduuri la Rafinăria Crişana din Suplacu de Barcău. O situaţie complicată este şi la Pyroinvest Telechiu. E deja celebru acel incendiu în care au ars mii de anvelope din cauza unei instalaţii care teoretic ar trebui să descompună cauciucul. Acum activitatea este oprită, dar titularul investiţiei practic nu mai e de găsit, în vreme ce de la o zi la alta mormanul de cauciucuri uzate creşte!
Şi totuşi, e bine
- Ne puteţi da şi câteva exemple de măsuri de succes?
- Evident. Firma Maestro Trading Voievozi, care exploatează cărbune, şi-a mutat staţia de concasare şi rampa de încărcare de la Abram. Apoi e vorba de rafinăria Eco Diesel, singura din ţară care are acordul de mediu integrat. Ca să nu mai vorbim de fabrica de ciment Holcim, care a investit enorm în proiecte de mediu, iar rezultatele se văd.
- Suntem un judeţ cu multe surse radioactive. Nu avem probleme?
- Noi monitorizăm în permanenţă zona Băiţa. Nu o facem în interiorul exploatării, ci în zona de case din apropiere. Nu avem depăşiri ale limitelor admisibile.
- Este Oradea un oraş prăfuit?
- Oradea nu este prăfuită. Cel puţin nu la propriu. Avem patru staţii de monitorizare a calităţii aerului, dintre care trei în Oradea. Zilnic emitem un buletin informativ cu datele semnificative privind calitatea aerului. Ne încadrăm fără probleme în limitele admise, spre deosebire de Timişoara, de exemplu. Iar dacă noi monitorizăm permanent calitatea aerului, să ştiţi că la rândul ei staţia urbană din faţa sediului nostru e monitorizată permanent de Agenţia Europeană de Mediu.
- Agenţia asta monitorizează şi emisiile CET-ului?
- Aici verdictul e clar. Dacă nu ne vom încadra în normativele europene până în 2013, CET-ul nu mai poate funcţiona şi va trebui închis.
- Despre gropile de gunoi care trebuiau închise ce ne puteţi spune?
- Noi am reuşit să ne încadrăm în termenele impuse de UE. Gândiţi-vă că nerespectarea acestora ar fi dus la amenzi de 200.000 de euro pe zi!
- Sunt ONG-uri care contestă proiectul podului de peste Criş din zona Sovata.
- Noi ne vom face datoria şi în acest caz, la fel ca în cel al parcării supraetajate din spatele Tribunalului. Procedura cere să se facă un studiu de impact şi abia apoi se eliberează avizul de mediu.
- Vom ajunge să trăim într-o lume mai curată?
- Indiscutabil. Vrem-nu vrem, va trebui să ne aliniem normativelor europene. Iar dacă vrem să trăim ca în UE, trebuie să şi respectăm regulile impuse de aceasta.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.