1938. Îngrijiţi la "Biroul de Triaj"
În perioada interbelică, cei care locuiau pe străzi erau ajutaţi de Biroul de Triaj din cadrul Chesturii Poliţiei Oradea, un organism care le oferea un loc de dormit şi trei mese pe zi. Vagabonzii şi cerşetorii erau luaţi de pe străzi de gardienii publici şi duşi în cele patru săli ale Biroului de Triaj, două dintre ele fiind echipate cu 24 de paturi.
Oamenii care ajungeau aici puteau să facă o baie caldă, iar rufele le erau dezinfectate. Într-un raport trimis către primarul Oradiei în 1938, conducerea azilului arăta: "Numărul cerşetorilor şi vagabonzilor în timpul verei este redus la Triaj fiindcă majoritatea se scutesc în aer liber, mănâncă fructe şi se feresc de gardieni. În schimb, în timpul iernei aproape toţi se prezintă benevol la Triaj fiindcă sunt bolnavi". La azil, bolnavii beneficiau şi de asistenţă medicală. Totuşi, anual acolo decedau în medie 10-15 persoane din cauza bolilor. În cadrul aceluiaşi raport, cei de la Biroul de Triaj cereau suplimentarea bugetului acordat de Primărie pentru a putea ajuta mai mulţi oameni şi pentru a le oferi acestora îmbrăcăminte.
2011. Casă de-o noapte
În zilele noastre, orădenii care au rămas fără un acoperiş deasupra capului pot să apeleze la azilul de noapte din strada Gutenberg, care adăposteşte în medie 65 de oameni pe zi, în perioada iernii. Când frigul e prea greu de suportat, "homeleşii" bat la uşa azilului unde dorm în paturi curate şi se pot uita la televizor, pentru suma de 2,5 lei pe noapte.
Însă azilul îi poate găzdui doar între orele 17 şi 7, ziua fiind nevoiţi să se reîntoarcă pe stradă. Unii dintre oamenii de la azil rămân acolo până îşi găsesc o locuinţă, în timp ce alţii vin doar pentru o noapte.
"Anul acesta am avut un om care a venit cu degerături şi am chemat Ambulanţa şi a fost tratat la spital", afirmă Ferencz Istvan, administratorul azilului. Tot în această iarnă, în perioada 23 decembrie - 5 ianuarie, reprezentanţii azilului au împărţit o masă caldă săracilor în Parcul Brătianu. "În medie au venit 47 de cetăţeni pe zi, oameni fără casă sau săraci", spune Ferencz. Acesta menţionează că pe străzile oraşului locuiesc între 100 şi 150 de vagabonzi, mulţi dintre ei provenind din alte judeţe.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.