URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 01 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Una din principalele griji ale Guvernului a fost să înființeze un Grup de Comunicare Strategică. La cum funcționează, însă, această sculă nefericită din mâinile Guvernului se poate numi, fără a greși, Grupul de Cenzură Scandaloasă. După cum pică, pe rând, medicii și spitalele din țară, în plină epidemie de coronavirus, ne dăm seama că un asemenea instrument de propagandă este nu doar binevenit în mâinile autorităților, ci chiar esențial pentru a acoperi catastrofa organizatorică din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am lipsit câţiva ani din ţară şi, la întoarcere, am aflat de nişte datorii la fisc de care nu aveam habar. Nu fusesem niciodată notificat pentru ele. Pe vremea aceea, ANAF-ul era mai puţin activ ca astăzi, iar tăcerea sa mă făcuse dator cu câteva mii de euro la bugetul de stat, o bună parte fiind penalităţi. Dacă aş fi ştiut de datorii, le-aş fi achitat din timp, astfel că nu s-ar mai fi adunat ditamai purcoiul de bani...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
29 Februarie 2020, 11:35

Oradea ieri, Oradea azi: Velenţa, de la satul numit Oraşul Soldaţilor la cartierul semicentral din prezent

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1713. Un sat cosmopolit

Cartierul orădean Velenţa are o vechime de câteva sute de ani. Iniţial a fost un sat, atestat în 1291 şi care s-a numit Venecys, apoi Vico venetiis, sugerând prezenţa meşterilor veneţieni ori a negustorilor "venetici". Numele popular era Oraşul Soldaţilor (Katona Város), aici locuind soldaţi ai cetăţii Oradea.

Velenţa era centru catolic, aparţinând episcopiei orădene, dar cu administraţie proprie, şi avea o mănăstire de călugăriţe cu hramul Sfânta Ana, ridicată de episcopul Andrei după anul 1340 pe locul unde azi se află biserica catolică "Neprihănita Zămislire". În epoca modernă, satul avea câteva sute de locuitori, români, maghiari, macedo-români, sârbi, iar centrul său de greutate era Piaţa Bisericii (Templom Tér). Velenţa avea zeci de case, iar actuala stradă Griviţei se numea Şanţului, semn că era un acces către Cetate.

Locuitorii se ocupau cu agricultura, creşterea animalelor, stupăritul şi meşteşuguri precum cojocărit şi curelărit. Pârâul Peţa era folosit atât pentru morărit, cât şi ca scăldătoare, apa sa umplând o baie a mănăstirii, ce folosea ca loc de tratament pentru bolnavi. Pe malul Crişului acostau bărcile cu care se transporta marfă pe râu.

2020. Cartier semicentral

Velenţa a devenit cartier al Oradiei Mari în perioada 1850-1860, odată cu unificarea celor patru localităţi care au compus oraşul. Dacă atunci era o zonă periferică, săracă şi cu uliţe desfundate, azi poate fi considerată semicentrală, fiind înconjurată de alte cartiere. Centrul său se află tot în Piaţa Bisericii, numită azi Piaţa Tineretului, unde se află acum biserica catolică veche din 1862.

Mai veche este, însă, biserica ortodoxă "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" de pe strada Şcoalelor, monument istoric, terminată în 1779. Culoarul Peţei a dispărut, iar blocurile existente azi pe strada Războieni au apărut în anii 1960, urmate către finalul anilor ’80 de cele de pe strada Seleuşului. Planurile vremii erau ca întreg cartierul să fie sistematizat, lucru care nu s-a mai întâmplat.

În Velenţa de azi există o gară feroviară, o autogară, mai multe şcoli gimnaziale, un liceu şi o universitate privată. În locul vechii pieţe din cartier, Primăria vrea să facă un centru de cartier pietonal, iar Piaţa Tineretului va fi şi ea reabilitată, după ce orădenii au cerut acest lucru printr-un proiect de bugetare participativă din 2018. 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8254 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON