URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 10 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După unii, Primăria n-ar trebui să cheltuiască 120.000 euro pe niște emisiuni care vor fi ascultate, estimativ, de „numai” 14 milioane de oameni. Mai bine ar împărţi banii tuturor locuitorilor. Cu 50 de eurocenți în plus, sărbătorile fiecărui orădean ar căpăta o strălucire aparte.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
16 Ianuarie 2016, 18:19

Oradea ieri, Oradea azi: Şoseaua de centură, în planurile edililor încă din 1971

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1971. Ideea inelului ocolitor

Într-un articol despre sistematizarea urbană a Oradiei, revista Familia din luna ianuarie a anului 1971 prezenta cititorilor câteva din planurile edililor pentru reconfigurarea unor cartiere. În contextul extinderii ariilor de locuinţe din cartierele Zona de Vest, azi Rogerius, dar şi din Nufărul, respectiv aglomerarea axei de circulaţie dintre acestea, urbaniştii aveau în vedere crearea unei rute directe via Ioşia.

O astfel de arteră, socotită atunci "o importantă lucrare de artă", urma să cuprindă inclusiv un pod peste Criş, în Zona de Vest. Traseul a fost definitivat în anii următori, tot în revista Familia fiind publicată, în 1983, o hartă a viitoarei configuraţii rutiere a oraşului.

Centura ocolitoare prevedea acelaşi traseu pe care îl are în prezent, mărginind cartierele Tokai, Nufărul, Ioşia şi Cimitirul Municipal, având rostul scoaterii traficului de tranzit din interiorul oraşului. Aceasta a fost o primă etapă a proiectului şoselei de centură, cea de-a doua urmând să fie completarea până în Calea Clujului. Ea, însă, nu s-a mai realizat, mai ales că ar fi urmat să străbată numeroase terenuri agricole în exploatare, iar legislaţia nu permitea construcţii noi în afara intravilanului.

2015. Centură cu 4 benzi şi pasaje

Materializarea proiectului unei centuri ocolitoare a Oradiei a rămas pentru încă 20 de ani o încercare dificilă. În anii ´90 devenise o promisiune electorală, studiile de fezabilitate existând din 1995. Lucrarea nu a început din lipsă de finanţare.

În anul 2000, investiţia era estimată la 25 milioane dolari, autorităţile având speranţa unor investitori americani. În cele din urmă investiţia a demarat pe banii Guvernului, iar inaugurarea porţiunii de drum cu două benzi dintre Calea Aradului şi CET II a avut loc în vara anului 2003.

Deşi la început a fost de un real folos, în scurt timp capacitatea maximă de trafic a fost depăşită. Necesitatea lărgirii întregului drum de centură era clară. Circulaţia pe patru benzi a devenit realitate abia în 2012, drumul beneficiind pentru prima dată şi de un sistem de iluminat public.

Pentru asigurarea unei mai bune fluenţe a traficului, atât de-a lungul centurii, cât şi dintr-o parte într-alta a sa, anul trecut a început construirea unor pasaje supraterane pe două şi pe patru benzi. Două dintre ele, peste str. Nufărului şi Calea Aradului, sunt deja finalizate, fiind deschise circulaţiei la sfârşitul anului trecut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3149 RON
  • 1 EUR = 4.7777 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON