URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 20 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută a trecut ignorată o ştire colosală: o instituţie a renunţat să mai ceară cetăţeanului un act pe care tot ea l-a emis şi pe care, bineînţeles, îl deţine în propriile registre, pe hârtie sau în calculatoare, deci bravo celui care, după 30 de ani, şi-a dat seama cât de stupid e sistemul!
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Mai exact 2.125.000 de dolari. Nu pentru o investiție publică, nu pentru o clădire nouă, nu pentru un festival dance sau rock, nu pentru asfaltarea unui drum, ci pentru viața unui copil. Un copil de doar câteva luni! Când tocmai ce ai învățat, ca proaspăt părinte, că viața puiului tău este inestimabilă, îți cade în cap o cifră rece și tăioasă, ca o cerere de răscumpărare: Vrei să trăiască? Scoate două milioane de dolari!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
16 Ianuarie 2016, 18:19

Oradea ieri, Oradea azi: Şoseaua de centură, în planurile edililor încă din 1971

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1971. Ideea inelului ocolitor

Într-un articol despre sistematizarea urbană a Oradiei, revista Familia din luna ianuarie a anului 1971 prezenta cititorilor câteva din planurile edililor pentru reconfigurarea unor cartiere. În contextul extinderii ariilor de locuinţe din cartierele Zona de Vest, azi Rogerius, dar şi din Nufărul, respectiv aglomerarea axei de circulaţie dintre acestea, urbaniştii aveau în vedere crearea unei rute directe via Ioşia.

O astfel de arteră, socotită atunci "o importantă lucrare de artă", urma să cuprindă inclusiv un pod peste Criş, în Zona de Vest. Traseul a fost definitivat în anii următori, tot în revista Familia fiind publicată, în 1983, o hartă a viitoarei configuraţii rutiere a oraşului.

Centura ocolitoare prevedea acelaşi traseu pe care îl are în prezent, mărginind cartierele Tokai, Nufărul, Ioşia şi Cimitirul Municipal, având rostul scoaterii traficului de tranzit din interiorul oraşului. Aceasta a fost o primă etapă a proiectului şoselei de centură, cea de-a doua urmând să fie completarea până în Calea Clujului. Ea, însă, nu s-a mai realizat, mai ales că ar fi urmat să străbată numeroase terenuri agricole în exploatare, iar legislaţia nu permitea construcţii noi în afara intravilanului.

2015. Centură cu 4 benzi şi pasaje

Materializarea proiectului unei centuri ocolitoare a Oradiei a rămas pentru încă 20 de ani o încercare dificilă. În anii ´90 devenise o promisiune electorală, studiile de fezabilitate existând din 1995. Lucrarea nu a început din lipsă de finanţare.

În anul 2000, investiţia era estimată la 25 milioane dolari, autorităţile având speranţa unor investitori americani. În cele din urmă investiţia a demarat pe banii Guvernului, iar inaugurarea porţiunii de drum cu două benzi dintre Calea Aradului şi CET II a avut loc în vara anului 2003.

Deşi la început a fost de un real folos, în scurt timp capacitatea maximă de trafic a fost depăşită. Necesitatea lărgirii întregului drum de centură era clară. Circulaţia pe patru benzi a devenit realitate abia în 2012, drumul beneficiind pentru prima dată şi de un sistem de iluminat public.

Pentru asigurarea unei mai bune fluenţe a traficului, atât de-a lungul centurii, cât şi dintr-o parte într-alta a sa, anul trecut a început construirea unor pasaje supraterane pe două şi pe patru benzi. Două dintre ele, peste str. Nufărului şi Calea Aradului, sunt deja finalizate, fiind deschise circulaţiei la sfârşitul anului trecut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4241 RON
  • 1 EUR = 4.7789 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON