URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 31 MARTIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Una din principalele griji ale Guvernului a fost să înființeze un Grup de Comunicare Strategică. La cum funcționează, însă, această sculă nefericită din mâinile Guvernului se poate numi, fără a greși, Grupul de Cenzură Scandaloasă. După cum pică, pe rând, medicii și spitalele din țară, în plină epidemie de coronavirus, ne dăm seama că un asemenea instrument de propagandă este nu doar binevenit în mâinile autorităților, ci chiar esențial pentru a acoperi catastrofa organizatorică din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am lipsit câţiva ani din ţară şi, la întoarcere, am aflat de nişte datorii la fisc de care nu aveam habar. Nu fusesem niciodată notificat pentru ele. Pe vremea aceea, ANAF-ul era mai puţin activ ca astăzi, iar tăcerea sa mă făcuse dator cu câteva mii de euro la bugetul de stat, o bună parte fiind penalităţi. Dacă aş fi ştiut de datorii, le-aş fi achitat din timp, astfel că nu s-ar mai fi adunat ditamai purcoiul de bani...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
17 August 2019, 20:06

Oradea ieri, Oradea azi: Liceul „Onisifor Ghibu”, viitor Colegiu, are în spate o istorie de două secole

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1815: Şcolile seleuşenilor

Cartierul orădean Nufărul era, până acum 70 de ani, un sat. Sub influenţa politicii educaţionale şi de dezvoltare a Curţii de la Viena, în secolul al XVIII-lea, acest sat, Seleuş, creşte economic, dar şi spiritual şi educaţional.

Având circa 600-700 de locuitori, aşezarea a fost înzestrată cu o biserică romano-catolică în 1732, prin grija episcopului Csáki Imre, pe lângă ea funcţionând şi o şcoală confesională. În 1815, 12 copii învăţau aici cititul, scrisul şi aritmetica, orele fiind ţinute luni, marţi şi vineri. Sâmbăta şi duminica învăţau doctrina religioasă.

Şcoala din Seleuş a fost reconstruită în 1891, având mai multe camere, cea principală fiind destinată studiului elevilor. Clădirea era dotată cu o locuinţă pentru învăţător, bucătărie şi cămară, pivniţă, afumătoare şi grajd.

Până în 1912, prin dezvoltarea satului, lângă şcoala de băieţi au mai apărut o grădiniţă şi o şcoală de fete. Elevele au beneficiat de priceperea unei învăţătoare cu vechime: Elisabeta Szabó, care a predat la şcoala de fete până în 1948. În perioada interbelică, cele două au devenit şcoli de stat.

2019: Proaspăt Colegiu Naţional

După reforma agrară din 1921, s-au solicitat 3,4 hectare pentru fiecare şcoală, ca "grădini de economie", care aveau să fie lucrate de elevi. În anii ’30, ambele şcoli aveau curţi mari, însă mobilierul era vechi, iar cadrele didactice insuficiente, dat fiind că după statificare au fost introduse mai multe discipline de studiu.

La începutul perioadei comuniste, când Seleuşul a devenit cartierul Nufărul, aici existau două şcoli, una românească (aproape de bisericuţă) şi alta maghiară (în zona străzii Bumbacului). Clădirile lor au fost desfiinţate cu timpul pentru a face loc blocurilor.

Şcoala maghiară a devenit Şcoala elementară nr. 3, de opt clase, care în 1976 a absorbit vechea şcoală românească, devenită Şcoala generală nr. 20. Până în 1990, numărul elevilor a crescut la 2.400, impunându-se construirea unei noi clădiri. Şcoala nr. 3 a fost transformată în Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" în 1995.

Azi, cei peste 1.800 de elevi din clasele 0-XII au la dispoziţie săli de clasă moderne, bază sportivă, bibliotecă şi laboratoare. Din anul şcolar 2019-2020, Liceul va deveni Colegiu Naţional.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3637 RON
  • 1 EUR = 4.8297 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON