URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 19 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
23 Septembrie 2017, 10:05

Oradea ieri, Oradea azi: Istoria Spitalului Militar

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1731. Mănăstire nouă în Olosig

În secolul al XIV-lea, la intervale scurte, în Italia, Franţa şi Spania a fost înfiinţat ordinul călugăresc franciscan. Era o grupare "observantă", care s-a situat de partea săracilor, oferindu-le sprijin în lumea politică şi în societate.

În Oradea, călugării care purtau rasa monahală simplă de culoare maro au fost semnalaţi în secolul al XVIII-lea. În anul 1725, şi-au exprimat intenţia ridicării unei biserici şi a unei mănăstiri undeva pe malul Crişului. Au primit ca donaţie în 1727, de la episcopul orădean Emericus Csáky, un teren de la marginea localităţii Olosig, lângă strada principală şi în vecinătatea pârâului Paris.

Clădirea mănăstirii a fost construită repede, fiind finalizată în 1731, în timp ce piatra de temelie a bisericii a fost pusă un an mai târziu, lăcaşul fiind terminat abia în 1748. Clădirea mănăstirii a avut, iniţial, doar parter, iar etajarea s-a făcut cândva în jurul anului 1800. Imobilul a fost construit în jurul unei curţi interioare. Având o arhitectură sobră, acesta este împărţit în trei aripi. Faţada principală este îndreptată către strada Dunării şi e slab decorată, doar în stânga şi dreapta ferestrei de deasupra intrării existând două statui antropomorfe.

2017. Spital cu vechime

Ordinul călugăresc al franciscanilor a fost desfiinţat în urma unui decret emis de împăratul Iosif al II-lea al Austriei (imperiu din care Oradea făcea parte) în 1782. Aceeaşi soartă au avut-o toate ordinele călugăreşti şi mănăstirile ce nu prestau activităţi educaţionale sau de ocrotire socială. Imediat, s-a trecut la secularizarea patrimoniului tuturor acestor entităţi.

Franciscanii orădeni au fost obligaţi să părăsească oraşul până în 1788, iar clădirea mănăstirii şi biserica au rămas nefolosite. Edificiul a fost cedat armatei, care a înfiinţat în mănăstire o şcoală militară şi apoi un spital. Deasupra intrării, în secolul al XIX-lea se putea citi inscripţia "Spital militar chezaro-crăiesc".

După 1918, locul său a fost luat de Spitalul Militar Român. Şi în zilele noastre, fostul sediu al franciscanilor este tot spital. Instituţia actuală a fost înfiinţată în 1945, cu medici de la Cernăuţi, începând să funcţioneze cu medici proprii în 1973. Având în total 235 de paturi, Spitalul Clinic de Urgenţă "Avram Iancu" cuprinde trei secţii principale: Medicină internă, Cardiologie şi Chirurgie generală. Pe lângă acestea, există un ambulatoriu specializat în mai multe domenii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
o poveste frumoasa si elegant scrisa.
foarte frumos scris articolul, mi-a facut placere sa-l citesc. as fi vrut sa aflu ce performante medicale au avut dr de la spitalul militar, in cazul in care s-au remarcat pe plan national sau regional. multumesc.
Postat 23 Septembrie 2017, 15:33 de roger
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON