URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 23 AUGUST 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Numai o minune ar face ca aeroportul din Oradea să fie urnit și să poată face o concurență credibilă celui din Debrețin. Dacă ar exista respect pe lumea asta, primarul din Debrețin ar trebui să dea aeroportului din urbea sa numele Kiss-Pásztor.
Zic şi eu
Adrian Cris
Primarul Oradiei a stârnit noi reacţii vehemente săptămâna trecută, cu propunerea ca municipalitatea să ofere, la preţuri sub cele ale pieţei, 10-12 locuri de casă unor români dornici să se repatrieze. Cei mai vocali au fost, previzibil, orădenii pur-sânge, cei pentru care locul de baştină e argumentul beton şi pedigriul mai valoros decât sinapsele neuronale.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
La Untold trebuie să te obişnuieşti rapid cu marea frustrare că nu poţi fi în toate locurile în acelaşi timp. Dacă ai venit doar pentru anumiţi artişti, e simplu, mergi să-i vezi şi gata. Dacă dimpotrivă, vrei să vezi cât mai multe, ai o mare provocare. Nu numai suprapunerea orelor este o problemă, ci şi timpii de deplasare de la o scenă la alta. Când în festival sunt 90.000 de oameni pe seară, mişcarea e anevoioasă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre necesitatea construirii şi modul în care se va realiza viitorul pasaj subteran Magheru, care va lega pe sub bulevard Aleea Ştrandului de Pacul Traian?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în data de 26 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 152/2019 pentru modificarea Codului rutier. Pe lângă modificările aduse procedurii de suspendare a dreptului de a conduce în cazul săvârşirii unei contravenţii, noua lege aduce şi modificări cu privire la sancţiunile aplicabile în cazul cercetării pentru comiterea unor infracţiuni la regimul rutier.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul cardiopatiei ischemice este individualizat pentru fiecare pacient, ţinându-se cont de felul de viaţă, factorii de risc, gradul de incapacitate al bolnavului, stresurile specifice fizice şi emoţionale care precipită disconfortul toracic cu apariţia anginei, medicul fiind singurul care poate recomanda planul terapeutic. Acesta trebuie să cuprindă mai multe etape.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
03 August 2019, 14:59

Oradea ieri, Oradea azi: Iosif Fekete, sculptorul "adoptat" de oraşul de pe Criş

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1945. Sculptor cu renume

Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români ai secolului XX este Iosif Fekete, un orădean prin adopţie.

Născut în Hunedoara în 1903, a studiat la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, învăţând în atelierul maestrului Dimitrie Paciurea. În facultate a studiat desenul şi pictura, dar vocaţia pentru sculptură l-a dus către succes.

Fekete a debutat oficial ca artist în cadrul Salonului din Bucureşti, în 1925. Timp de două decenii, cât a locuit în Capitală, a participat la numeroase expoziţii colective şi personale, îmbogăţind totodată oraşul cu câteva lucrări. A primit mai multe distincţii, între care Premiul II al Salonului de Arhitectură şi Arte Decorative Bucureşti, iar din 1935 a devenit membru al Tinerimii Artistice.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a expus de două ori în Budapesta, dar cea mai mare parte a activităţii şi-a desfăşurat-o în Oradea, unde s-a stabilit în 1945, rămânând aici tot restul vieţii, până în 1979. A lucrat în piatră, marmură, bronz, ceramică, abordând mai multe genuri ale sculpturii. Operele sale sunt de mici dimensiuni, dar şi monumentale, atât portrete, busturi, cât şi personaje "întregi" surprinse în poziţii sobre sau în activitate.

2019. Lucrări în toată ţara

Lucrările lui Fekete pot fi găsite în mai multe muzee din România, între care Muzeul Ţării Crişurilor (colecţia Donaţia Iosif Fekete, expusă permanent), Muzeul Naţional de Artă a României, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în parcuri şi pieţe publice.

Îi poartă semnătura monumentul Eroilor Aerului din Bucureşti, monumentul Horia, Cloşca şi Crişan din Alba Iulia, dar şi busturile lui Mark Twain, Constantin Brâncuşi şi Don Quijote din Capitală.

În Oradea, cei care au treabă în Palatul Poştelor sunt întâmpinaţi de o lucrare a sa, Poştaşul, din 1953. În colaborare cu un grup de artişti din Bucureşti, în 1958 a realizat relieful Odihna şi Sportul de pe clădirea bazinului de înot de pe malul Crişului, iar câţiva ani mai târziu cele de pe policlinica din Salonta.

Tot lui i se datorează bustul lui Iosif Vulcan din Parcul Libertăţii şi statuia lui Nicolae Bălcescu din parcul cu acelaşi nume. Una dintre ultimele sale lucrări este Zburătorul, realizată din lemn în 1975, pentru decorarea holului Aeroportului din Oradea, dar care acum nu mai este expusă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2652 RON
  • 1 EUR = 4.726 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON