.jpg)
Aflat la şefia Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu de aproape doi ani, Călin Mocan garantează că instituţia pe care o conduce nu are un "plan de amenzi" pe care trebuie să-l îndeplinească, aşa că toţi comisarii aplică sancţiuni numai când se impune.
Criticat în ultimul an pentru intervenţia întârziată împotriva "poluatorilor cu putori", prim-comisarul are, acum, ca deziderat să determine municipalitatea să modernizeze CET-ul care deserveşte acum oraşul, nu să-l lase să polueze aerul orădenilor până când va exista o nouă centrală termică.
Problemele Oradiei: CET-ul şi porcii
- Cât de poluată este Oradea şi care sunt principalele surse de poluare în municipiu?
- Traficul intens şi instalaţii neconforme, cum are Electrocentrale, duc la depăşiri ale limitelor maxim admise în calitatea aerului. Iarna, în cartierele de case, sistemele proprii de încălzire pe bază de combustibil solid sunt o altă sursă de poluare.
- CET-ul scoate un fum tot mai dens. Care e problema şi ce e de făcut până când demarează procedura de modernizare?
- Vechi de 45 de ani, electrofiltrele de la cazane nu dau randament în stoparea emisiilor de pulbere în suspensie, adică praf şi cenuşă. Conform legislaţiei în vigoare, cantitatea maximă admisă privind emisiile este de 50 de miligrame pe metru cub. CET-ul emană între 1.300 şi 1.600 de miligrame pe metru cub. Conform autorizaţiei de mediu date de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca în 2007, are termen până în decembrie 2013 să se conformeze la normele europene. Este salutabilă iniţiativa municipalităţii de a construi o instalaţie nouă, dar aceasta va fi finalizată la sfârşitul anului 2013 sau chiar la începutul lui 2014. Deci încă trei ani, noi, cetăţenii Oradiei, nu vom beneficia de o bună calitate a aerului. Domnul Boloş (şeful Direcţiei Management Proiecte din cadrul Primăriei - n.r.) susţine că înlocuirea electrofiltrelor costă 5 milioane de euro. Eu sunt convins că sănătatea a 200.000 de cetăţeni merită aceşti bani...
- Duhoarea din Rogerius şi Ioşia n-a dispărut. Care e, totuşi, sursa ei?
- Am identificaz ca sursă Nutripork, însă susţin în continuare că nu trebuie omis că sunt foarte multe gospodării în Oradea care cresc porci.
- De ce nu a scăpat oraşul de acest miros? Ce soluţii sunt?
- Am reuşit cu ajutorul Prefecturii să impunem prin Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului revizuirea autorizaţiei de mediu, adică identificarea de noi soluţii pentru depozitarea dejecţiilor, şi efectuarea unui studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei. Problema a fost că ARPM nu răspundea solicitărilor noastre.
"Consiliul Judeţean stă cu mâinile-n sân!"
- Care e starea mediului în judeţ? Unde sunt probleme?
- O problemă sunt siturile contaminate istoric. Cel mai important este halda de şlam roşu a fostei fabrici de alumină. Are 37 de hectare şi în avizul de mediu pentru ecologizare dat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor nu au fost trecute termene. E un caz fără precedent. Mai avem lângă Oradea fosta tăbăcărie de la Palota, unde sunt două hectare de iazuri de decantare cu ape cu conţinut de crom trivalent. Tot lângă Oradea sunt haldele de zgură şi cenuşă ale Electrocentrale, cam 100 de hectare. Iar la Petrol Derna sunt nişte batale cu gudroane acide.
- Oraşele din judeţ au închis gropile de gunoi neconforme? Unde mai funcţionează?
- Toate gropile neconforme care aveau termen de închidere, Aleşd, Beiuş, Marghita, Săcueni şi Ştei, au sistat activitatea. Mai avem la Valea lui Mihai şi Salonta, care au termen în 2017. Însă nu există staţii de transfer, care să sorteze fracţia uscată de cea umedă. În afară de Aleşd, nici un oraş nu a demarat lucrări efective. Consiliul Judeţean stă cu mâinile în sân, primăriile la fel.
- Cum vă înţelegeţi cu operatorii de salubritate din Oradea şi din judeţ?
- Cât timp îşi fac treaba, ne înţelegem bine. Când nu, aplicăm sancţiuni. În această săptămână vom începe să îi verificăm, pentru că au apărut tot felul de firme care prestează servicii, ceea ce duce la o suprapunere a zonelor deservite de operatorii licenţiaţi.
Fără plan de amenzi
- Ce amenzi dau comisarii de mediu? Umblă mai mult să "purice" firmele mici dacă au toate actele în regulă sau chiar urmăresc marii poluatori? De pildă, cei care au omorât peştii din Valea Sighiştelului...
- Comisarii Gărzii de Mediu au obligaţia de a verifica toate activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, dar nu numai, pentru că avem controale tematice în baza directivelor europene. Eu nu mă uit că-i mare sau mic poluator. Dăm amenzi acolo unde se impune, dar nu avem un scop de a atinge un plan de amenzi.
- Cum staţi cu dotările? Aveţi dispozitive cu care să măsuraţi poluarea olfactivă sau pur şi simplu adulmecaţi?
- Nici în România, nici în Europa nu există astfel de dispozitive. Ca dotări, avem patru autoturisme, din care trei funcţionale, pentru 18 comisari. Este dificil în fiecare dimineaţă să repartizăm echipele.
- Ca prim-comisar de mediu, ce faceţi pentru a promova un mediu curat? Cât de des folosiţi, de pildă, bicicleta în locul maşinii?
- Bicicleta o folosesc ori de câte ori am ocazia, dar de multe ori trebuie să mă deplasez rapid... Cea mai mare obligaţie, dar şi dorinţă personală, este promovarea dezvoltării durabile ca mod de viaţă. Am organizat şi voi mai face acţiuni de conştientizare a tinerei generaţii în ceea ce priveşte utilizarea raţională a resurselor de apă potabilă, a energiei electrice, grija faţă de colectarea selectivă a deşeurilor. Însă mi-aş dori ca toţi factorii cu putere de decizie în asigurarea unui mediu sănătos să se implice.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.