URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 31 MARTIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Una din principalele griji ale Guvernului a fost să înființeze un Grup de Comunicare Strategică. La cum funcționează, însă, această sculă nefericită din mâinile Guvernului se poate numi, fără a greși, Grupul de Cenzură Scandaloasă. După cum pică, pe rând, medicii și spitalele din țară, în plină epidemie de coronavirus, ne dăm seama că un asemenea instrument de propagandă este nu doar binevenit în mâinile autorităților, ci chiar esențial pentru a acoperi catastrofa organizatorică din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am lipsit câţiva ani din ţară şi, la întoarcere, am aflat de nişte datorii la fisc de care nu aveam habar. Nu fusesem niciodată notificat pentru ele. Pe vremea aceea, ANAF-ul era mai puţin activ ca astăzi, iar tăcerea sa mă făcuse dator cu câteva mii de euro la bugetul de stat, o bună parte fiind penalităţi. Dacă aş fi ştiut de datorii, le-aş fi achitat din timp, astfel că nu s-ar mai fi adunat ditamai purcoiul de bani...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
17 Februarie 2019, 18:20

Milenialii vor să se îmbogăţească rapid

Milenialii vor să se îmbogăţească rapid foto generic, fortune.com
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Sociologic vorbind, milenialii sunt acea cohortă generaţionistă care gravitează în prezent în jurul vârstei de 25-30 de ani. Sunt tineri, sunt bine axaţi în tehnologie, au crescut cu internet în case şi într-o Românie lipsită de comunism. Prin urmare au avut acces la resurse pe care generaţiile predecesoare nu le-au avut: libertate, capitalism, locuri de muncă la distanţă, produse Cola ieftine şi calculatoare de mărimea unei palme.

Ritmul alert al capitalismului i-a prins şi pe ei, dublat de rata de expansiune a internetului şi avansurile de ordin tehnologic. Aşa se face că acest ritm rapid îl regăsim nu doar în activitatea lor zilnică, dar şi în modul în care aceşti tineri încearcă să-şi croiască un drum în viaţă.

Statistic vorbind, milenialii stau mai puţin într-un loc decât generaţiile precedente. Nu petrec mai mult de doi ani într-o companie şi nu ezită să sară la oportunităţi mai bune de muncă atunci când acestea se ivesc. Pun mare preţ pe libertate şi mobilitate, aşa că mulţi dintre ei sunt fie freelanceri, fie nomazi digitali.

Dacă a fi să existe un corespondent economic al milenialilor, atunci acesta ar fi cu siguranţă tehnologia blockchain şi monezile virtuale.

Apărut acum vreo 10 ani, Bitcoin promitea îmbogăţire rapidă. Dacă la începuturile lui valora câţiva cenţi, în decembrie 2017 Bitcoin ajunsese cu puţin peste 20.000 de dolari bucata. Ceea ce în schimb a stârnit o adevărată isterie în online, cu fel de fel de antreprenori de ocazie investind sume colosale în monezi virtuale în speranţa de îmbogăţire rapidă. Cei mai atraşi de această modalitate de a face bani au fost - desigur - milenialii. Schema avea tot ceea ce îi trebuia: necesita un laptop, nişte fonduri ce urmau să crească, timp de petrecut online şi canale de documentare plus mobilitate şi o monedă universală.

Problema a fost că Bitcoin, alături de celelalte peste 2000 de monede virtuale, s-a dovedit a fi nu atât de profitabil şi a fost asemuit mai mult cu o schemă ponzi de tip Caritas ori cu isteria bulbilor de lalea din Olanda. Din decembrie 2017 monedele virtuale au început să scadă vertiginos.

În momentul redactării acestui articol un Bitcoin valorează 3.595 de dolari şi preţul scade în fiecare lună. O mulţime de case de schimb online s-au trezit atacate de hackeri şi golite de bani. Alţi antreprenori au fugit direct cu fondurile. Unul a murit şi a luat cu el parola care oferea acces spre 140 de milioane de dolari în monede virtuale. O mulţime de mileniali şi-au pierdut agoniselile investind orbeşte în ceva instabil, având zero cunoştinţe de economie, business sau legate de arhitectura burselor financiare.

Goana după un câştig rapid şi impulsivitatea acestei generaţii reiese deci nu doar din investiţii riscante ori din disponibilitatea de a lăsa un loc de muncă stabil pentru un altul mai promiţător. Ea derivă şi din "geneticul social" generaţionist care dictează tinerilor că munca - aşa cum o ştiam până acum - e ceva demodat sau măcar în schimbare.

Milenialii, priviţi ca ansamblu, iau decizii în general pripite. Înfiinţează start-up-uri tehnologice care ajung să fie eşecuri. Investesc fără să facă paralele cu modelele economice existente în istorie, orbiţi de posibilităţile internetului şi cu încredere în capabilităţile tehnologiei.

Nu e de mirare deci că un Bitcoin a scăzut de şapte ori în valoare ori că 40% dintre milenialii lumii încă locuiesc cu părinţii, doar 20-25% având un loc stabil de muncă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3637 RON
  • 1 EUR = 4.8297 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON