URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
17 August 2016, 10:31

Lucruri mai puţin cunoscute despre depresie

Lucruri mai puţin cunoscute despre depresie foto: Descopera.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Depresia este des înţeleasă ca o stare de tristeţe, dar în realitate, depresia înseamnă mai mult de atât. Este o boală ce implică o stare de vid interior, anxietate, lipsă de energie, tulburarea poftei de mâncare şi a timpului petrecut în starea de somn şi o mulţime de alte lucruri conexe. Mai jos trecem în revistă o serie de elemente mai puţin cunoscute despre depresie, elemente care pictează un tablou de ansamblu al acestei afecţiuni.

Depresivii tind să îşi seteze ţeluri generaliste în contrast cu non-depresivii care îşi setează ţeluri specifice. Un depresiv va decide că îşi doreşte un viitor mai bun dar un non-depresiv va şti şi cum să atingă acel ţel spunându-şi "aleg un viitor mai bun făcând următoarele lucruri". Conform acestui studiu depresivii nu dau explicaţii specifice în raport cu atingerea ţelurilor lor. Nu pot spune cu exactitate cum să atingă un scop, deşi sunt conştienţi că vor asta.

Alt studiu afirmă că depresia afectează nu doar atenţia, ci şi memoria, modalităţile de învăţare vizuale şi spaţiale. Cu cât eşti mai depresiv, cu atât înveţi mai greu şi ai dificultăţi mai mari în a-ţi aminti lucruri. O altă caracteristică a depresiei este ruminaţia, care se traduce prin rularea aceloraşi gânduri depresive fără încetare în încercarea de a găsi cauze şi răspunsuri ale problemei care a provocat depresia. Depresivii sunt centraţi pe timp şi un studiu a arătat că sunt capabili să-l estimeze cu acurateţe, ceea ce înseamnă că au o percepţie exactă a producerii evenimentelor şi că sunt mai atenţi decât ceilalţi la detalii.

Depresivii sunt totodată mai sensibili la durerea fizică. Dacă nu ajunge faptul că experimentează durere psihică şi distres, un depresiv percepe mai intens şi durerea fizică atunci când aceasta se produce. Un alt studiu afirmă că oamenii depresivi sunt mai realişti decât non-depresivii. Nefiind atât de optimişti, sunt capabili din acest motiv să îşi evalueze mai corect performanţele, în timp ce persoanele non-depresive sunt mai încrezătoare în forţele proprii şi tind să-şi supraevalueze realizările.

O cercetare efectuată pe mai multe studii longitudinale a relevat faptul că exerciţiile fizice reduc depresia în sine, dar şi riscul de a dezvolta depresie. Cu cât ai mai multă activitate fizică, cu atât cresc şansele să scapi de starea de depresie şi să eviţi o alta pe viitor. Un alt studiu a arătat că micile elemente de stres din viaţa noastră de zi cu zi - şi în special modul în care reacţionăm în faţa lor - prezic apariţia şi severitatea depresiei. Cu cât lăsăm mai mult evenimente minore să ne afecteze (maşina nu a pornit nici la a treia încercare a cheii), cu atât creşte şansa ca ulterior în viaţă să suferim un episod depresiv.

Un alt lucru de ştiut despre depresivi este faptul că au dificultăţi în a-şi aminti perioadele bune din viaţa lor. Acest lucru implică faptul că nu au un loc mental de refugiu în amintiri plăcute, ceea ce le prelungeşte suferinţa. Dacă atunci când suntem supăraţi reuşim să ne consolăm amintindu-ne de vremuri mai bune, un depresiv nu va reuşi să facă acest lucru cu aceeaşi uşurinţă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
Punct.
Imi cer scuze .
Postat 18 August 2016, 10:14 de Iness
Re:
Nu ştiu la ce vă referiţi cu acel quod erat demonstrandum dar referitor la studiile asupra efectului antidepresiv al lui ”Hypericum perforatum” (”sunătoare” în limbaj popular) acestea spun că este eficace în depresiile uşoare spre moderate. Drept referinţă vă ofer articolele ştiinţifice cu următorii indici: PMID: 9717868 | PMID: 16640452 | doi:10.1016/j.lfs.2004.04.005. Cu o căutare pe Google după respectivii indici daţi şi de textele respective al căror abstract vă detaliază aportul plantei în tratarea depresiei uşoare. :)
Postat 17 August 2016, 23:41 de Razvan_T_Coloja
Re :
Prima fraza din penultimul praragraf,aia cu exercitiile fizice din studii longitudinale mi se pare totala,oricum . QED din punctul meu de vedere cu studiile lu' peste. A propos, ce spun studiile despre efectul antidepresiv al ceaiului de sunatoare ? O fi si ala shisheshishe ca sportul ? Oricum,multumesc pt. raspunsul dvs.
Postat 17 August 2016, 21:45 de Iness
@Iness
Ca să vă răspund la prima întrebare, problema cu piesele de opinie e că pot fi atacate uşor. Ele reprezintă percepţia autorului, iar percepţia poate fi demontată uşor şi gratuit ca fiind subiectivă, incorectă şi - mai ales - nedocumentată. Mai pe scurt, dacă eu îmi spun părerea şi n-o argumentez cu studii, intră în comentarii un alt om, exact ca dumneavoastră, şi-mi impută că greşesc, mă întreabă un ”dar de unde ştiţi dumneavoastră atât de sigur că...?”. Luxul unei piese de opinie, una în care scriu bazat pe experienţa mea, e unul de care nu mă pot alipi. E tentant, recunosc. E tentant să scriu din amintiri, scoţând din memorie chestii pe care le-am citit sau văzut. Textul săptămânal al rubricii mele ar fi gata în 8-10 minute în felul acesta. Cam atât durează până tastez 500-600 de cuvinte, cât măsoară în medie un asemenea text. Prin contrast, documentarea şi argumentarea ştiiţifică a fiecărei idei iau timp. De 6-7 ori mai mult timp. Dar argumentând - nu din experienţă, ci din ce spun studiile despre acea experienţă - afirmaţiile mele devin cu atât mai valide. În plus, cei care au în continuare dubii cu privire la una din acele afirmaţii se pot documenta mai departe accesând studiul care sprijină respectiva idee. Legat de ideea #2, cea cu iritarea vis-a-vis de 1001 de studii şi cititul în exces: da, citesc zilnic studii şi articole ştiinţiice; dacă prea mult, asta n-aş putea spune. Spun doar că mi-aş dori să am timp să citesc mai mult decât îmi permite programul în prezent. Dar, după cum afirmam mai sus, studiile acelea din text au rolul lor. Fără ele cititorii ar trebui să mă creadă pe cuvânt. În plus, accesul către respectivele studii fiind sub formă de link-uri, nu afectează deloc textul sau fluenţa lui. Nu e nevoie să le verificaţi, nu văd de ce ar irita, în special în condiţiile în care - dimpotrivă - ar trebui să vă bucure că (de doriţi să o faceţi) vă puteţi documenta mai mult pe subiect. Mai pe scurt, prefer să-mi susţin afirmaţiile cu studii pentru că aşa cere etica ştiinţifică şi - întrucâtva - respectul faţă de cititorul care doreşte să afle mai multe.
Postat 17 August 2016, 19:24 de Razvan_T_Coloja
MetaAnaliza
1.Da' din experienta dvs. ce ne puteti spune ?2. Daca incepe sa ma irite chestia asta cu 1001 de studii,s-ar putea sa am eu o problema sau dvs. cititi prea mult ?
Postat 17 August 2016, 18:30 de Iness
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON