URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 22 IULIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Managerul Spitalului Municipal, Dacian Foncea, zice că va desfiinţa compartimentul de oncologie pediatrică, urmând ca bolnavii minori să fie trataţi la clinici din Timişoara sau Cluj. Domnia sa pune decizia pe seama faptului că nu mai sunt medici specialişti şi că, oricum, numărul pacienţilor era destul de redus.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ultima ispravă este un Cod administrativ care imprimă un ritm şi mai nebun. Nu doar primăriile, ci şi consiliile judeţene, prefecturile şi serviciile guvernamentale vor fi obligate să comunice în limbile minorităţilor, adică vor face noi angajări în sistem. Foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ-uri vor avea pensii speciale, tot din, chipurile, bugetele locale, iar cei actuali vor putea valorifica terenuri şi clădiri cu voturile a doar jumătate plus unu din consilieri, fapt ce va reduce şi mai drastic patrimoniile...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În spatele fiecărui om politic pe care îl vedeţi la tv sau prin ziare se află o mulţime de oameni care muncesc pe brânci. Sub funcţii de şef de cancelarie, şefi de cabinet, experţi, consilieri sau asistenţi, oamenii aceia pe care nu îi vedem niciodată fac munca efectivă despre care şeful lor bate din gură. Ei sunt marii anonimi ai lucrurilor ce se întâmplă, totuşi, în aparatul de stat, pe care, din pricina supărării noastre generalizate, le ignorăm.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteţi de acord cu ideea primarului Ilie Bolojan de a înfiinţa o televiziune a Primăriei, finanţată din bani publici?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
16 Noiembrie 2018, 10:59

"Explozia" Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia

'Explozia' Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia foto generic, rebloggy.com
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un studiu psihologic din 2017 a căutat să vadă care este rata depresiei şi a sinuciderilor derivate din depresie din rândul adolescenţilor americani începând cu 2010 şi până în 2017. În acest sens au fost analizaţi 506.820 de elevi din clasele 8-12, dar şi o serie de statistici naţionale cu privire la sinuciderile din rândurile adolescenţilor cu vârste între 13 şi 18 ani.

Adolescenţii tind să petreacă mai mult timp în faţa canalelor social media sau în faţa telefonului mobil, cel puţin în zilele noastre. Iar rata sinuciderilor, mai ales în rândul fetelor, a crescut considerabil din 2010 încoace. Să vedem, deci, dacă există o corelaţie între canalele social media şi rata depresiei, respectiv a sinuciderilor derivate din depresie.

Studiul începe cu diverse analize asupra genului subiecţilor şi concluzionează că situaţia e drastică în rândul fetelor adolescente. Începând cu 1991, rata depresiei în rândul fetelor a înregistrat două boom-uri importante: unul în 1995 şi un altul în 2004.

Cu adevărat cutremurător este că în 2012 s-a întâmplat ceva care a făcut rata depresiei în rândul adolescentelor să atingă proporţii alarmante. Aceasta nu doar că a depăşit-o pe cea a băieţilor, dar mai mult decât atât, s-a dublat, faţă de maximul atins în 2004. Vorbim de o "explozie" a depresiei în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.

Dar ce s-a întâmplat în plan tehnologic în 2012 de ar fi putut cauza o avalanşă a depresiei? Coincidenţă sau nu, în aprilie 2012 Facebook a cumpărat renumita companie Instagram cu 1 miliard de dolari. Aproape imediat, cei de la Facebook s-au implicat în îmbunătăţirea platformei. În august 2012 Instagram deja depăşea pentru prima oară Twitter la numărul de utilizatori activi, cu un total aproximativ de 80 de milioane de utilizatori. În noiembrie 2012, Instagram introduce facilitatea "web profiles" pentru utilizatori, menţinând şi mai mult oamenii legaţi de platformă şi atrăgând tot mai numeroşi adolescenţi.

Pentru necunoscători, Instagram oferă posibilitatea postării de imagini asupra cărora se pot aplica diverse filtre de culoare. Printre altele, utilizatorii afişează instantanee din vacanţă, farfurii delicioase din restaurante, poze personale sau poze de cuplu. Acestea reprezintă - datorită respectivelor filtre - o versiune vag denaturată a realităţii cotidiene şi lasă impresia că viaţa utilizatorilor înregistrează o perioadă de prosperitate. Ceilalţi utilizatori - în marea lor parte adolescenţi în căutare de afirmare - vizualizează imaginile şi ajung să creadă că amicii lor sau peroanele faimoase urmărite de ei pe Instagram duc într-adevăr o viaţă flamboiantă, aşa cum o afişează pozele: vacanţe în insule exotice, chipuri perfecte neacoperite de coşuri, make-up impecabil, ţinute de gală, poşete scumpe. Aceste informaţii au un impact serios asupra minţilor încă în formare a adolescentelor în căutare de validare şi de aliniere la ceea ce ele consideră a fi standardul societăţii.

Din poziţia de adolescentă, nu poţi concura nici financiar, nici fizic cu o poză de pe Instagram trecută prin filtre de culoare menite să o facă să strălucească în culori vii ori să-i dea o alură de perfecţiune. Ceea ce scade stima de sine în perioada definitorie a formării personalităţii adolescentului, extrem de influenţabil de altfel la factorii externi precum voinţa grupului din care face parte ori standardele de neatins impuse de vedetele americane.

Nefiind capabile să atingă acel standard multe adolescente ajung depresive din această cauză.

Desigur - Instagram nu este singura şi definitoria cauză a depresiei în rândul adolescentelor din ultimul deceniu, dar corelaţia dintre uzul abundent al tehnologiei şi dezvoltarea rapidă a platformei Instagram - preferată de adolescenţii din întreaga lume - după achiziţia acesteia de către Facebook explică extrem de bine graficul de mai jos:

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2103 RON
  • 1 EUR = 4.7315 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON