URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 18 IULIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Încă de acum doi ani am intuit potenţialul uriaş pe care îl are Festivalul Medieval ce se desfăşoară în Cetatea Oradea. Dacă era vorba de Festivalul Ştiucii sau de Caravana Melcilor, aş fi avut unele îndoieli. Dar cu ditamai fortăreaţa splendid renovată şi cu măreţul şanţ de apărare ai toate premisele ca sărbătoarea să-ţi iasă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ultima ispravă este un Cod administrativ care imprimă un ritm şi mai nebun. Nu doar primăriile, ci şi consiliile judeţene, prefecturile şi serviciile guvernamentale vor fi obligate să comunice în limbile minorităţilor, adică vor face noi angajări în sistem. Foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ-uri vor avea pensii speciale, tot din, chipurile, bugetele locale, iar cei actuali vor putea valorifica terenuri şi clădiri cu voturile a doar jumătate plus unu din consilieri, fapt ce va reduce şi mai drastic patrimoniile...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În spatele fiecărui om politic pe care îl vedeţi la tv sau prin ziare se află o mulţime de oameni care muncesc pe brânci. Sub funcţii de şef de cancelarie, şefi de cabinet, experţi, consilieri sau asistenţi, oamenii aceia pe care nu îi vedem niciodată fac munca efectivă despre care şeful lor bate din gură. Ei sunt marii anonimi ai lucrurilor ce se întâmplă, totuşi, în aparatul de stat, pe care, din pricina supărării noastre generalizate, le ignorăm.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteţi de acord cu ideea primarului Ilie Bolojan de a înfiinţa o televiziune a Primăriei, finanţată din bani publici?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
03 August 2018, 10:20

Despre psihologia fricii şi cum teama ne-a ajutat să supravieţuim

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În caz că nu aţi observat, fobiile faţă de anumite vieţuitoare sunt mai des întâlnite decât cele care au ca obiect alte animale. De exemplu, femeile tind să se teamă mai mult de insecte şi păianjeni decât de - să zicem - porumbei. Mult mai mulţi oameni se tem de şerpi decât de pisici. De şobolani decât de mămăruţe. În acest articol vom discuta despre psihologia fricii şi cum teama a jucat un rol adaptativ în dezvoltarea speciei umane.

Fobiile faţă de anumite animale au o rădăcină ancestrală. În unele cazuri nu vorbim de o condiţionare (mama se teme de câini, deci copilul, urmărindu-i reacţiile panicate, învaţă la rândul lui să se teamă de câini). În unele cazuri nu există un eveniment traumatic în trecutul persoanei care să fi declanşat teama faţă de insecte - de exemplu. Unele persoane realizează pur şi simplu că simt o scârbă inexplicabilă faţă de şobolani, fără să fi avut vreodată contact fizic cu unul ori să fi fost ameninţate de un şobolan. Şi atunci de unde aceste fobii şi temeri?

O teorie în psihologie afirmă că teama faţă de anumite vieţuitoare ne-a ajutat să supravieţuim ca specie. Fobia faţă de păianjeni, insecte, şobolani ori şerpi e mult mai des întâlnită decât frica de înălţime ori teama de peşti. Răspunsul stă în reacţiile pe care le avem atunci când ne confruntăm cu obiectul fobiei sau al temerii intense: reacţia de fugă sau împietrire, bătăi accelerate ale inimii şi în cele mai multe cazuri strigăte necontrolate.

În vremurile în care omul încă de-abia învăţa să fabrice unelte şi să menţină focul aprins anumite vieţuitoare prezentau un real pericol pentru grupul restrâns de preistorici. O muşcătură de şarpe echivala cu moartea, o înţepătură de păianjen putea duce la febră sau deces, iar şobolanii - atraşi de mirosul de mâncare din taberele oamenilor - se aventurau fără teamă în mijlocul acestora, cărând cu ei diverse boli sau contaminând rezervele de hrană.

Cu timpul, au supravieţuit doar grupurile care reacţionau în faţa acestor pericole, membrii celorlalte pierind de diverse boli sau infecţii. Când pe timp de noapte se furişa în tabără un şarpe ori un şobolan, femeile şi copiii reacţionau prin strigăte înainte să-şi dea seama de faptul că strigă. Reacţia faţă de obectul temerii a devenit treptat instinctuală şi-a servit la alertarea grupului că un pericol care-i viza pe toţi a pătruns în mijlocul lor.

Au supravieţuit cei care au învăţat să alerteze instinctiv grupul reacţionând prin strigăte sau prin fugă în faţa păianjenilor, insectelor, şobolanilor ori şerpilor. Cum majoritatea insectelor şi târâtoarelor care au curajul să se aventureze în preajma omului au un atu puternic în a face asta (venin, mecanisme de apărare în faţa cărora puţine vieţuitoare pot ţine piept, ace sau mandibule acoperite cu ser paralizant), e de la sine înţeles că intrau noaptea în grupurile de oameni fără să se teamă. Aşa că reacţia trebuia să fie imediată şi puternică: fie strigi şi trezeşti grupul, fie fugi, fie paralizezi de teamă şi - nemişcându-te - şarpele trece peste tine fără să se simtă ameninţat.

Aceste temeri s-au transmis genetic din generaţie în generaţie. În ziua de azi le numim "fobii" şi sunt dezadaptative. Dormim în apartamente şi case, insectele sunt ţinute departe de plase fine ori aparate electrice, există antivenin şi unguente pentru muşcături de şarpe ori păianjen şi - în general vorbind - strigătul de teamă nu-şi mai are rostul. Reacţia instinctivă însă a rămas şi are origini vechi. Aşa se face că, în absenţa unei experienţe şocante anterioare ori a imitării comportamentului altora, fobiile faţă de insecte, şerpi, şobolani, păianjeni ori alte creaturi periculoase îşi au originea într-un mecanism vechi de apărare al homo sapiens care ne-a ajutat să supravieţuim ca specie.

Teoria este confirmată de o serie de experimente făcute pe maimuţe cărora le-au fost arătate clipuri modificate computerizat în care alte maimuţe fugeau îngrozite de şerpi. Maimuţele care au vizionat clipurile au preluat prin învăţare reacţiile şi au început să se teamă la rândul lor de şerpi, deşi fuseseră crescute în captivitate şi nu avuseseră contact cu şerpi. Partea interesantă şi definitorie de-abia acum vine: când le-au fost arătate clipuri modificate computerizat în care alte maimuţe fugeau terifiate de o floare, maimuţele care au vizionat clipurile nu au dezvoltat o teamă faţă de flori, chit că nu avuseseră contact iniţial cu acel tip de floare. Prin urmare, la mijloc există şi un factor de memorie genetică care perpetuează teama faţă de anumite pericole reale, ducând uneori la dezvoltarea fobiilor.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
!!!
Vitezomanul Iliuță /Și-a tras o mașinuță/Tremura de frică/Că permisul iar ii pică...
Postat 04 August 2018, 14:38 de soricel
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2201 RON
  • 1 EUR = 4.7345 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON