URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 02 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Una din principalele griji ale Guvernului a fost să înființeze un Grup de Comunicare Strategică. La cum funcționează, însă, această sculă nefericită din mâinile Guvernului se poate numi, fără a greși, Grupul de Cenzură Scandaloasă. După cum pică, pe rând, medicii și spitalele din țară, în plină epidemie de coronavirus, ne dăm seama că un asemenea instrument de propagandă este nu doar binevenit în mâinile autorităților, ci chiar esențial pentru a acoperi catastrofa organizatorică din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Să strigi în gura mare că n-ai ce-ţi trebuie pentru munca de zi cu zi e interzis în sistem. În orice sistem. E revoltă, e disidenţă, e sabotaj! Dăunează la funcţie, la avansări, la sporuri sau măriri de salarii, la relaţiile cu colegii şi cu şefii. Frica de realitate şi băgatul capului în nisip prevalează în faţa sincerităţii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
01 Noiembrie 2018, 10:12

Despre cum coeficientul de inteligenţă este supraevaluat

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Trăim într-o perioadă care din punct de vedere al sociologiei poate fi caracterizată cel mai bine drept una competitivă la nivel intragrup şi una în care rapiditatea reacţiilor în situaţii de criză primează în faţa altor factori. Datorită informatizării şi globalizării, am ajuns să facem parte dintr-o societate în care se pune tot mai mare accent pe capabilităţi. Nu e atunci de mirare că oamenii pun tot mai mare preţ pe dezvoltarea şi evidenţierea acelor abilităţi. Parţial, pentru a se asigura că supravieţuiesc prin găsirea unui loc de muncă bine plătit, parţial pentru o mai bună şi mai sigură integrare în grupul cunoştinţelor şi nu în ultimul rând pentru menţinerea şi ridicarea stimei de sine.

Ideea de "IQ" este atât de des vehiculată în presă şi filme, încât un coeficient de inteligenţă ridicat a ajuns să fie sinonim cu un mult-râvnit statut social. Oamenii îşi doresc cu ardoare să fie mai inteligenţi deoarece consideră că un IQ ridicat corelează cu succesul. Un om "deştept" este văzut ca fiind totodată descurcăreţ, determinat, dispus şi capabil să obţină tot ceea ce vrea. În psihologie îi spune "efectul de halou" - atribuirea unor capacităţi adiţionale acelor oameni care excelează într-un anumit domeniu. Un astfel de om este acceptat aproape necondiţionat de societate şi promovat ca ideal de filme precum "A Beautiful Mind" ori asociat cu nume grele precum "Albert Einstein" sau "Bill Gates".

În acest articol voi argumenta cum un coeficient de inteligenţă ridicat, luat de sine stătător, nu doar că nu garantează succesul profesional ori acceptarea socială, dar este oarecum inutil fără o serie de alte atribute complementare.

Ideea de "IQ ridicat" este mult supraevaluată. Pentru a-şi pune în valoare intelectul, un om depinde de prezenţa unor abilităţi şi caracteristici cu mult mai importante decât inteligenţa şi fără de care aceasta devine în mare măsură inutilă.

Mai valoroasă decât inteligenţa sunt imaginaţia şi creativitatea. Un om cu IQ ridicat dar lipsit de imaginaţie nu va avea cum să realizeze lucruri noi. Fără un dram de creativitate şi - implicit - imaginaţie, un om cu un coeficient de inteligenţă ridicat nu va fi capabil să jongleze cu elementele cumulului informaţional de care dispune, în aşa fel încât să-şi folosească inteligenţa în situaţii noi. Un om inteligent fără o viziune derivată din imaginaţie nu va putea inventa un medicament sau o nouă teorie în ştiinţele exacte. Asta deoarece - deşi are un IQ ridicat - nu va putea manevra informaţiile pe care le deţine în aşa fel încât aranjate altfel să ducă la ceva cu totul nou şi inovator. Va dispune de surse de informare şi o bază de cunoştinţe pe care nu va şti cum să le folosească într-un mod inedit; va fi capabil să replice rezultatele şi încercările altora, dar nu va putea extrage din ele idei noi. Fără imaginaţie, inteligenţa scade drastic ca valoare.

Educaţia este un alt factor mult mai important decât coeficientul de inteligenţă. Educaţia din familie, cea primită din mediu, cercul de prieteni, şcoală şi mijloace de autodocumentare formează o bună parte din cunoştinţele unui om. Fără educaţie, cantitatea aceea de informaţii este diminuată. Fără o cantitate de informaţii destul de bogată, un om inteligent este ca un Bugatti cu rezervor de 150 ml: oricât ar accelera şi oricât de rapid ar prinde suta la oră există o limită (nu prea greu de atins) dincolo de care maşina nu-şi mai poate manifesta capabilităţile de invidiat. Un om cu o inteligenţă nativă ridicată dar lipsit de educaţie nu are suficiente informaţii cu care să poată lucra şi nu-şi va putea pune în valoare IQ-ul dincolo de o anumită zonă.

Un al treilea factor legat direct de o eficientă punere în valoare a inteligenţei este determinarea. Degeaba eşti creativ, educat şi dispui de un IQ ridicat dacă nu dispui de determinarea de a valorifica aceste atuuri. Poate eşti timid şi nu-ţi place să atragi atenţia asupra ta. Poate te-ai născut într-un mediu social nepotrivit şi eşti intimidat dacă trebuie să te manifeşti într-un mediu social nou, determinarea de a acţiona sau interacţiona fiind frânată de aceste piedici. Poate pur şi simplu eşti leneş sau delăsător sau nu dispui de motivaţia adecvată pentru a-ţi pune în valoare coeficientul de inteligenţă. Lipsa determinării stopează utilizarea şi afirmarea IQ-ului ridicat fiind o barieră în manifestarea lui la potenţialul său maxim.

Abilităţile joacă şi ele un rol important în augmentarea inteligenţei. Prin "abilităţi" se înţeleg acele caracteristici ce pot fi cultivate şi dezvoltate: aceea de a te exprima în scris sau verbal folosind un vocabular bogat, cea de a cânta la un instrument muzical, de a picta sau de a fi într-o formă fizică ce conferă anduranţă în timpul unui maraton.

Răbdarea, mediul social, contextul cultural şi cel politico-economic sunt şi ele importante. Un om nerăbdător nu va putea duce la capăt o sarcină indiferent cât de inteligent ar fi.

Dacă etnia sau mediul social al culturii de baştină impune norme sociale care intră în conflict cu o posibilă exploatare a capacităţii intelectuale, din nou, coeficientul de inteligenţă devine mai puţin important decât libertatea de a-l manifesta la adevărata lui intensitate. Drept exemplu aduc în acest sens imaginea femeii din societăţile puternic patriarhale şi totodată mânate de ideologii religioase ce nu conferă genului feminin anumite drepturi.

O femeie care nu este lăsată să devină profesoară sau manager de instituţie în condiţiile în care până şi dreptul la permisul auto este subiect tabu în societatea în care trăieşte va găsi că IQ-ul ridicat contează prea puţin. Nu are cum să-l valorifice fără libertate şi recunoaşterea unor drepturi. La fel - dacă situaţia materială nu i-o permite şi dacă se află sub talpa unui regim politic totalitar, un om de o inteligenţă sclipitoare nu se va putea manifesta. De aceea libertatea (de expresie, de mişcare, de afirmare) este mai importantă decât coeficientul de inteligenţă în condiţiile în care absenţa celei dintâi incapacitează din start persoanele cu IQ ridicat.

După cum observăm, inteligenţa este augmentată de o serie de factori de mediu şi atribute care oferă sau retrag din valoarea conferită IQ-ului. Elemente fără de care inteligenţa , luată de sine stătător, devine lipsită de eficienţă. Dacă un test de inteligenţă nu v-a oferit un rezultat satisfăcător luaţi în considerare factorii expuşi în acest articol. Aparte de acel scor calculaţi cum staţi cu posibilităţile financiare, educaţia, determinarea, imaginaţia sau răbdarea (printre altele) ca să vă puteţi forma o imagine de ansamblu. Nu în ultimul rând luaţi în considerare faptul că - aşa cum afirmă şi titlul articolului - conceptul de "IQ" este supraevaluat la nivel de conştiinţă comună în ziua de azi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4133 RON
  • 1 EUR = 4.8246 RON
  • 1 HUF = 0.0132 RON