URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). 
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
01 Noiembrie 2018, 10:12

Despre cum coeficientul de inteligenţă este supraevaluat

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Trăim într-o perioadă care din punct de vedere al sociologiei poate fi caracterizată cel mai bine drept una competitivă la nivel intragrup şi una în care rapiditatea reacţiilor în situaţii de criză primează în faţa altor factori. Datorită informatizării şi globalizării, am ajuns să facem parte dintr-o societate în care se pune tot mai mare accent pe capabilităţi. Nu e atunci de mirare că oamenii pun tot mai mare preţ pe dezvoltarea şi evidenţierea acelor abilităţi. Parţial, pentru a se asigura că supravieţuiesc prin găsirea unui loc de muncă bine plătit, parţial pentru o mai bună şi mai sigură integrare în grupul cunoştinţelor şi nu în ultimul rând pentru menţinerea şi ridicarea stimei de sine.

Ideea de "IQ" este atât de des vehiculată în presă şi filme, încât un coeficient de inteligenţă ridicat a ajuns să fie sinonim cu un mult-râvnit statut social. Oamenii îşi doresc cu ardoare să fie mai inteligenţi deoarece consideră că un IQ ridicat corelează cu succesul. Un om "deştept" este văzut ca fiind totodată descurcăreţ, determinat, dispus şi capabil să obţină tot ceea ce vrea. În psihologie îi spune "efectul de halou" - atribuirea unor capacităţi adiţionale acelor oameni care excelează într-un anumit domeniu. Un astfel de om este acceptat aproape necondiţionat de societate şi promovat ca ideal de filme precum "A Beautiful Mind" ori asociat cu nume grele precum "Albert Einstein" sau "Bill Gates".

În acest articol voi argumenta cum un coeficient de inteligenţă ridicat, luat de sine stătător, nu doar că nu garantează succesul profesional ori acceptarea socială, dar este oarecum inutil fără o serie de alte atribute complementare.

Ideea de "IQ ridicat" este mult supraevaluată. Pentru a-şi pune în valoare intelectul, un om depinde de prezenţa unor abilităţi şi caracteristici cu mult mai importante decât inteligenţa şi fără de care aceasta devine în mare măsură inutilă.

Mai valoroasă decât inteligenţa sunt imaginaţia şi creativitatea. Un om cu IQ ridicat dar lipsit de imaginaţie nu va avea cum să realizeze lucruri noi. Fără un dram de creativitate şi - implicit - imaginaţie, un om cu un coeficient de inteligenţă ridicat nu va fi capabil să jongleze cu elementele cumulului informaţional de care dispune, în aşa fel încât să-şi folosească inteligenţa în situaţii noi. Un om inteligent fără o viziune derivată din imaginaţie nu va putea inventa un medicament sau o nouă teorie în ştiinţele exacte. Asta deoarece - deşi are un IQ ridicat - nu va putea manevra informaţiile pe care le deţine în aşa fel încât aranjate altfel să ducă la ceva cu totul nou şi inovator. Va dispune de surse de informare şi o bază de cunoştinţe pe care nu va şti cum să le folosească într-un mod inedit; va fi capabil să replice rezultatele şi încercările altora, dar nu va putea extrage din ele idei noi. Fără imaginaţie, inteligenţa scade drastic ca valoare.

Educaţia este un alt factor mult mai important decât coeficientul de inteligenţă. Educaţia din familie, cea primită din mediu, cercul de prieteni, şcoală şi mijloace de autodocumentare formează o bună parte din cunoştinţele unui om. Fără educaţie, cantitatea aceea de informaţii este diminuată. Fără o cantitate de informaţii destul de bogată, un om inteligent este ca un Bugatti cu rezervor de 150 ml: oricât ar accelera şi oricât de rapid ar prinde suta la oră există o limită (nu prea greu de atins) dincolo de care maşina nu-şi mai poate manifesta capabilităţile de invidiat. Un om cu o inteligenţă nativă ridicată dar lipsit de educaţie nu are suficiente informaţii cu care să poată lucra şi nu-şi va putea pune în valoare IQ-ul dincolo de o anumită zonă.

Un al treilea factor legat direct de o eficientă punere în valoare a inteligenţei este determinarea. Degeaba eşti creativ, educat şi dispui de un IQ ridicat dacă nu dispui de determinarea de a valorifica aceste atuuri. Poate eşti timid şi nu-ţi place să atragi atenţia asupra ta. Poate te-ai născut într-un mediu social nepotrivit şi eşti intimidat dacă trebuie să te manifeşti într-un mediu social nou, determinarea de a acţiona sau interacţiona fiind frânată de aceste piedici. Poate pur şi simplu eşti leneş sau delăsător sau nu dispui de motivaţia adecvată pentru a-ţi pune în valoare coeficientul de inteligenţă. Lipsa determinării stopează utilizarea şi afirmarea IQ-ului ridicat fiind o barieră în manifestarea lui la potenţialul său maxim.

Abilităţile joacă şi ele un rol important în augmentarea inteligenţei. Prin "abilităţi" se înţeleg acele caracteristici ce pot fi cultivate şi dezvoltate: aceea de a te exprima în scris sau verbal folosind un vocabular bogat, cea de a cânta la un instrument muzical, de a picta sau de a fi într-o formă fizică ce conferă anduranţă în timpul unui maraton.

Răbdarea, mediul social, contextul cultural şi cel politico-economic sunt şi ele importante. Un om nerăbdător nu va putea duce la capăt o sarcină indiferent cât de inteligent ar fi.

Dacă etnia sau mediul social al culturii de baştină impune norme sociale care intră în conflict cu o posibilă exploatare a capacităţii intelectuale, din nou, coeficientul de inteligenţă devine mai puţin important decât libertatea de a-l manifesta la adevărata lui intensitate. Drept exemplu aduc în acest sens imaginea femeii din societăţile puternic patriarhale şi totodată mânate de ideologii religioase ce nu conferă genului feminin anumite drepturi.

O femeie care nu este lăsată să devină profesoară sau manager de instituţie în condiţiile în care până şi dreptul la permisul auto este subiect tabu în societatea în care trăieşte va găsi că IQ-ul ridicat contează prea puţin. Nu are cum să-l valorifice fără libertate şi recunoaşterea unor drepturi. La fel - dacă situaţia materială nu i-o permite şi dacă se află sub talpa unui regim politic totalitar, un om de o inteligenţă sclipitoare nu se va putea manifesta. De aceea libertatea (de expresie, de mişcare, de afirmare) este mai importantă decât coeficientul de inteligenţă în condiţiile în care absenţa celei dintâi incapacitează din start persoanele cu IQ ridicat.

După cum observăm, inteligenţa este augmentată de o serie de factori de mediu şi atribute care oferă sau retrag din valoarea conferită IQ-ului. Elemente fără de care inteligenţa , luată de sine stătător, devine lipsită de eficienţă. Dacă un test de inteligenţă nu v-a oferit un rezultat satisfăcător luaţi în considerare factorii expuşi în acest articol. Aparte de acel scor calculaţi cum staţi cu posibilităţile financiare, educaţia, determinarea, imaginaţia sau răbdarea (printre altele) ca să vă puteţi forma o imagine de ansamblu. Nu în ultimul rând luaţi în considerare faptul că - aşa cum afirmă şi titlul articolului - conceptul de "IQ" este supraevaluat la nivel de conştiinţă comună în ziua de azi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON