Dependența de nicotină II

În fumul de ţigară au fost identificate peste 4.000 de substanţe, multe dintre ele toxice. Un fumător care fumează un pachet de ţigări pe zi pufăie de circa 70.000 de ori într-un an, toate mucoasele gurii, nasului, faringelui şi arborelui traheo-bronşic fiind expuse repetat fumului.

Unele substanţe acţionează direct pe aceste mucoase, în timp ce altele sunt absorbite în sânge sau sunt dizolvate în salivă şi înghiţite. Răspunsul organismului la inhalarea fumului de ţigară este complex şi multiplu, actualmente cercetările vizând mai mult reacţiile la nicotină şi monoxid de carbon.

Efectele celorlalte substanţe toxice este mai puţin cunoscut. Nicotina este un alcaloid toxic cu efecte stimulente şi antidepresive, care determină creşterea tensiunii arteriale şi a pulsului, creşterea concentraţiei sanguine a glucozei şi a unor hormoni şi vasoconstricţie periferică.

Monoxidul de carbon este un gaz toxic care determină scăderea funcţiilor sistemului nervos central (fumul de ţigară conţine 2-6% monoxid de carbon). În fumul de ţigară se mai găsesc şi unele substanţe care au produs experimental cancer la câteva specii de animale, cum sunt hidrocarburile aromatice, aminele aromatice sau nitrozaminele.

Alte substanţe au efect iritant pulmonar (fenol, cresol, acid hidrocianic, acetaldehidă, acroleină etc.). Studiile efectuate în diverse ţări arată că fumătorii au o durată de viaţă semnificativ mai mică decât nefumătorii şi că mortalitatea la femeile fumătoare tinde să o egaleze pe cea a bărbaţilor fumători. Fumatul reprezintă o problemă majoră de sănătate, fiind cauza a unul din 6 decese în ţările dezvoltate şi cu impact din ce în ce mai mare şi în restul ţărilor. Cele mai frecvente afecţiuni legate de fumat şi care reprezintă cauze majore de deces sunt bolile coronariene şi cancerul pulmonar.

ATENŢIE! S-a demonstrat că există un anumit comportament al fumătorilor, aceştia de regulă fiind consumatori de alcool şi cafea în cantitate mai mare decât nefumătorii. La femeile fumătoare menopauza se instalează mai devreme decât la cele nefumătoare. Rezistenţa la efort a fumătorilor este mai scăzută, iar sistemul imunitar mai slăbit decât la nefumători.

REŢINEŢI! Deşi aproape fiecare fumător poate da numeroase exemple de oameni care au fumat o viaţă întreagă şi au murit la vârste înaintate, puţini se gândesc la consecinţele asupra propriului organism, consolându-se cu ideea că ei nu vor păţi nimic.