URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 02 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Una din principalele griji ale Guvernului a fost să înființeze un Grup de Comunicare Strategică. La cum funcționează, însă, această sculă nefericită din mâinile Guvernului se poate numi, fără a greși, Grupul de Cenzură Scandaloasă. După cum pică, pe rând, medicii și spitalele din țară, în plină epidemie de coronavirus, ne dăm seama că un asemenea instrument de propagandă este nu doar binevenit în mâinile autorităților, ci chiar esențial pentru a acoperi catastrofa organizatorică din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Să strigi în gura mare că n-ai ce-ţi trebuie pentru munca de zi cu zi e interzis în sistem. În orice sistem. E revoltă, e disidenţă, e sabotaj! Dăunează la funcţie, la avansări, la sporuri sau măriri de salarii, la relaţiile cu colegii şi cu şefii. Frica de realitate şi băgatul capului în nisip prevalează în faţa sincerităţii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
03 Decembrie 2018, 18:39

Centenarul Marii Uniri. Istoricul unificării legislaţiei române

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Având în vedere importanţa momentului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, cred că  se impune o scurtă prezentare a procesului de unificare legislativă care a urmat reunirii teritoriale a provinciilor româneşti.

Contrar primei impresii, în sensul că la 1 decembrie 1918 s-ar fi realizat şi o unificare a legislaţiei, acest proces a durat, de fapt, 25 de ani, fiind finalizat doar în 1943.

Anterior Unirii din 1918, în România se aplica Codul de procedură civilă de la 1865 adoptat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, inspirat din Codul de procedură civilă al cantonului din Geneva din 1819 şi din Codul de procedură civilă francez din 1842. Codul a suferit o amplă reformă în anul 1900, ulterior fiind modificat succesiv până la Marea Unire, în 1904, 1905, 1907 şi 1909.

În acelaşi timp, anterior actului de la 1 decembrie 1918, în Ardeal s-a aplicat Legea de executare silită din 1881 şi Procedura civilă ardeleană adoptată prin Legea nr. 1/1911, pusă în aplicare în 15 ianuarie 1915, lege care a înlocuit o serie de dispoziţii de procedură datând din 1868, 1881, 1893[1]

De asemenea, în Bucovina s-a aplicat Codul de procedură civilă austriac din 14 iulie 1895, iar în Basarabia Codul de procedură civilă rus din 1864.

Unificarea legislativă a început practic doar la data de 1 iunie 1928, când s-a extins legislaţia procesuală română în Basarabia, iar la 15 octombrie 1938 s-au extins legile de procedură ale vechiului regat şi în Bucovina, după ce anterior, la 19 mai 1925, a fost adoptată, în România, Legea pentru accelerarea judecăţilor care a pregătit "unirea legislativă".

Această lege prevedea, de exemplu, că recursurile contra sentinţelor definitive ale curţilor de apel din Braşov, Cluj, Târgu Mureş şi Oradea vor continua să fie judecate de acele curţi până la unificarea completă a legilor de procedură cu privire la competenţă şi căi de atac. Această lege s-a inspirat, în mare parte, din procedura austriacă şi maghiară şi a simplificat foarte mult procedura greoaie aplicată în Ardeal conform Legii nr. 1/1911.

Unirea legislativă a fost realizată definitiv abia în 15 septembrie 1943, când au fost extinse toate prevederile Codului de procedură civilă român în Ardeal şi Banat.

 

 


[1] A se vedea V. Cădere, Tratat de procedură civilă, după legile de unificare şi legile provinciale în vigoare, ediţia a II-a, Tipografiile Române Unite, Bucureşti, 1935, p.41.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4133 RON
  • 1 EUR = 4.8246 RON
  • 1 HUF = 0.0132 RON