Cardiopatia ischemică reprezintă o consecinţă a dezechilibrului între aportul şi necesarul de oxigen al inimii (ischemie), dezechilibru indus de cele mai multe ori de ateroscleroza arterelor inimii (numite arterele coronare) şi, mai rar, de boli trombotice, embolii, sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. În condiţiile creşterii anormale ale necesităţiilor de oxigen, aşa cum se întâmplă în hipertrofia ventriculară stângă (adică mărirea masei musculare a inimii la nivelul ventriculului stâng), determinată de hipertensiunea arterială, poate apărea ischemia miocardică, la fel ca în condiţiile scăderii capacităţii sângelui de a transporta oxigenul, aşa cum se întâmplă în anemiile severe.
Ateroscleroza coronariană are ca factori de risc creşterea colesterolului sanguin, fumatul, diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială. Ischemia miocardică poate fi bruscă, determinând infarct miocardic acut, sau tranzitorie, determinând angina pectorală.
Autopsiile victimelor accidentelor şi conflictelor militare au arătat că ateroscleroza coronariană începe să se dezvolte frecvent înainte de vârsta de 20 de ani şi că este larg răspândită printre adulţii care au fost asimptomatici în timpul vieţii. Înainte de menopauză, femeile prezintă mai rar ateroscleroză coronariană, cazurile de angină pectorală, infarct miocardic şi moarte subită fiind mult mai puţine, dar această protecţie este treptat pierdută după menopauză. Cardiopatia ischemică este cea mai frecventă cauză de deces la ambele sexe, dacă se iau în considerare toate grupele de vârstă.
Clinic, bolnavul acuză disconfort toracic cu intensitate variabilă. Angina pectorală cronică afectează bărbaţii (70% din cazuri) cu vârsta de 50-60 de ani (cel mai frecvent, dar şi sub 50 de ani) şi femeile cu vârsta de 65-75 de ani, bolnavii descriind acest disconfort sub forma unei greutăţi, a unei presiuni, sufocări, sau asfixie şi mai rar ca o durere vie. Localizarea este la nivelul pieptului, putând iradia spre umărul stâng şi spre ambele membre superioare. Mai rar se localizează în spate, iradiind spre gât, maxilar, dinţi, sau inferior, spre abdomen. Durata este de 1-5 minute şi este determinat de efort (mers rapid, exerciţii fizice, activitate sexuală etc), sau emoţii (stres, supărări, frică, frustrări etc.) şi este atenuat de repaus, în acest caz vorbindu-se de angina stabilă. Disconfortul toracic poate apărea şi în repaus, ca în angina pectorală instabilă. Există şi angină nocturnă, când acest disconfort apare noaptea, trezind bolnavul din somn. Angina pectorală poate fi precipitată de unele activităţi neobişnuite, de o masă mai bogată sau prin expunere la frig.
Atenţie! Orice senzaţie de disconfort la nivelul toracelui trebuie să fie relatată medicului, singurul care poate stabili diagnosticul şi tratamentul corect al bolii. Diagnosticul cardiopatiei ischemice este completat de unele date de laborator şi de electrocardiogramă (o electrocardiogramă normală nu poate exclude însă diagnosticul) care se face în repaus, în timpul şi după unele teste de efort. Există şi o metodă invazivă de diagnostic, numită arteriografie coronariană, rezervată unor cazuri selecţionate.
Reţineţi! Există un mare număr de bolnavi complet asimptomatici, care prezintă ateroscleroză coronariană severă şi unele modificări pe electrocardiogramă, aceştia încadrându-se în aşa-numita cardiopatie ischemică "silenţioasă".
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.