Iohannis, la recepţia de Ziua Naţională: De teama justiţiei, unii inventează scenarii despre un alt fel de stat

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat vineri, la recepţia oferită cu ocazia Zilei Naţionale, că unii politicieni inventează scenarii despre "un alt fel de stat" de teama justiţiei şi a statului de drept. Iohannis a mai spus că nu ştie cui folosesc aceste "ficţiuni", dar este convins că nu viitorului României. 

"Mi-aș fi dorit ca în ultimul an, cu atât mai mult cu cât este anul premergător Centenarului, să fi văzut o mai mare preocupare a decidenților politici pentru consolidarea democrației în țara noastră, a independenței justiției și pentru întărirea practicilor de guvernare în beneficiul tuturor românilor, nu al unor grupuri. Vedem, în schimb, o mare preocupare pentru identificarea unor teme paralele cu așteptările românilor și cu interesele strategice pe termen lung ale țării noastre. De teama justiției și a statului de drept, unii inventează scenarii despre un alt fel de stat. Nu știu cui pot folosi aceste ficțiuni, dar sunt convins că viitorului României, nu", a declarat preşedintele.

Reprezentanţii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE au lipsit de la recepţia de la Palatul Cotroceni. 

Mesajul preşedintelui:

"Se împlinesc în curând 100 de ani de la Marea Unire, considerat evenimentul fondator al statului român modern.

1 Decembrie reprezintă un moment aniversar emoționant și un bun prilej pentru noi toți de a ne aminti de generația care a făcut posibilă România de astăzi.

Am avut atunci, la început de secol XX, o clasă politică care a înțeles că, pentru desăvârșirea statului național român, era nevoie ca orgoliile politice să fie lăsate într-un plan secund, iar interesul național să primeze. Și, poate cel mai important, am avut români bravi, care nu au ezitat să se jertfească pe câmpurile de luptă pentru a vedea împlinit un vis de secole al acestui popor.

Anii care s-au scurs de la Marea Unire și până în prezent nu au fost deloc simpli.

România a trecut printr-o nouă conflagrație mondială, a experimentat regimuri dictatoriale marcate de numeroase abuzuri și îngrădiri ale drepturilor și libertăților cetățenești, pentru ca mai apoi să facă pasul decisiv către un regim democratic.

A fost un parcurs greoi și anevoios, însă faptul că astăzi putem vorbi despre o Românie membră a NATO și a Uniunii Europene, care a făcut eforturi susținute pentru consolidarea democratică, întărirea statului de drept și modernizarea economică, arată că determinarea și curajul sunt două calități fundamentale ale poporului român.

2017 a fost un an complex, marcat deopotrivă de o simbolistică aparte, dar și de convulsii sociale de amploare.

S-au împlinit zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care țara noastră a ieșit din conul de umbră, dovedind că poate fi un partener de încredere care își respectă angajamentele asumate și un pilon de stabilitate în regiune.

Cei 10 ani de apartenență la marea familie europeană au adus beneficii multiple și au demonstrat că nu există viitor pentru România în afara proiectului european.

În plan intern, au existat însă foarte multe provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept, dar și progresul economic.

Spuneam tot aici, în urmă cu exact un an, că o țară stabilă înseamnă justiție independentă, economie funcțională și luptă anticorupție.

La numai câteva zile de la acel moment, când aceste valori au fost puse în pericol de intenția Guvernului de a modifica legile justiției, românii au ieșit în stradă într-un număr impresionant pentru a le proteja.

S-au folosit cuvinte dure pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat la începutul acestui an – clivaj, dezbinare, ruptură.

Aparent, o Românie împărțită în prag de Centenar, situată la antipozi față de țara care în 1918 reușea Marea Unire.

Eu, dimpotrivă, am văzut în evenimentele de la începutul acestui an, dar și în cele de acum câteva zile, o Românie mai solidară ca niciodată în jurul unor valori și principii, o țară trează și determinată, cu cetățeni care au manifestat pentru a apăra democrația și statul de drept, având în gând un singur lucru: viitorul țării lor.

Existența unei societăți active, capabilă să sancționeze erorile și derapajele politicienilor și să-și susțină clar așteptările este marele câștig al anului care stă să se încheie.

Mobilizarea civică fără precedent în epoca postcomunistă este dovada maturității depline la care a ajuns societatea românească. Maturitate care, din păcate, nu se regăsește și în acea parte a clasei politice care încă mai crede că poate abuza de putere și acționa fără nicio răspundere în scopuri partizane.

Sunt acei politicieni care își doresc să țină România captivă în trecut, pentru folosul lor personal, și sunt dispuși să facă orice compromis pentru a-și atinge obiectivele, chiar dacă asta înseamnă să devieze România de la parcursul său euro-atlantic.

Astăzi ne aflăm din nou în fața unor alegeri fundamentale pentru viitorul nostru: continuăm, cu mai multă consecvență, pe drumul pe care, cu eforturi și de multe ori cu sacrificii, ne-am înscris de un deceniu, sau facem pași înapoi și riscăm să ne întoarcem în trecut?

Nu putem clădi nimic durabil pentru următorul secol dacă nu punem la temelie acele valori care și-au dovedit soliditatea în a genera cu adevărat o viață mai bună pentru oameni.

Din această perspectivă, lecțiile istoriei sunt astăzi mai evidente ca oricând.

O societate liberă, în care oricine are șansa de a-și urma vocația, în care fiecare cetățean poate trăi în siguranță, având o viață prosperă și garanția că drepturile îi sunt respectate, este o societate din care reflexele autoritariste de orice fel sunt eliminate.

De aceea, mi-aș fi dorit ca în ultimul an, cu atât mai mult cu cât este anul premergător Centenarului, să fi văzut o mai mare preocupare a decidenților politici pentru consolidarea democrației în țara noastră, a independenței justiției și pentru întărirea practicilor de guvernare în beneficiul tuturor românilor, nu al unor grupuri.

Vedem, în schimb, o mare preocupare pentru identificarea unor teme paralele cu așteptările românilor și cu interesele strategice pe termen lung ale țării noastre.

De teama justiției și a statului de drept, unii inventează scenarii despre un alt fel de stat. Nu știu cui pot folosi aceste ficțiuni, dar sunt convins că viitorului României, nu.

Onorată asistență,

În 2018 va trebui să facem o analiză serioasă a secolului care se încheie, să vedem ce am reușit în toți acești ani, care ne sunt punctele tari, ce ne vulnerabilizează, iar, în final, să ne stabilim clar obiectivele pe termen mediu și lung.

Centenarul nu este doar despre trecut. Centenarul este despre România viitoare.

De aceea, am lansat ideea unui «Proiect de țară», care reprezintă fundamentul construcției unei Românii puternice, demne și prospere. Ca acest proiect să reușească, este nevoie de efortul comun al tuturor forțelor politice, instituțiilor și actorilor societății civile, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate și unitate.

Suntem un popor demn și am dovedit că idealurile naționale se înfăptuiesc doar cu determinare și cu o clasă politică în slujba cetățenilor.

2018 poate fi cel mai potrivit prilej pentru a contura o viziune pe termen lung, care să pornească de la interesele națiunii noastre.

Politicienii le datorează românilor solidaritate cu așteptările lor, pentru ca România anilor viitori să devină țara pe care și-o doresc.

Dragi români,

În pofida tuturor testelor istoriei la care a fost supusă națiunea română, generații după generații au reușit să păstreze unitatea țării și, la momentul potrivit, să folosească toate oportunitățile pentru a se integra în familia de valori căreia îi aparținem, familia europeană.

Această determinare există și astăzi. Nu uitați nici un moment că adevărata putere de a trasa direcția pe care merge România este a voastră, iar implicarea în momentele decisive poate face diferența, așa cum trecutul ne-a demonstrat-o cu atâtea ocazii.

La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România!”