Diagnostic: suntem praf! Raport dezastruos al Comisiei Europene pe seama stării sănătăţii din România

România are cea mai mare rată a mortalității din cauze tratabile, cea mai scăzută speranță de viață și cel mai subfinanțat sistem de sănătate din Uniunea Europeană. Şpăgile din sănătate sunt substanțiale, consumul de tutun şi alcool excesive, personalul medical prea puţin, iar sistemul de sănătate semnificativ subfinanțat, sunt doar câteva din concluziile raportului "Starea Sănătății în Uniunea Europeană” în ce priveşte ţara noastră.

România are cea mai ridicată rată a mortalității din cauze tratabile dintre țările UE, potrivit documentului publicat joi de Comisia Europeană. Numeroase decese ar putea fi evitate printr-o mai bună prevenție și prin tratament, însă România are un număr foarte mare de decese atât din cauze tratabile, cât și prevenibile.

Țara noastră are și una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană - în timp ce media UE este de 80,9 ani, în România, speranța de viață este de 75,3 ani.

Peste jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori de risc comportamentali, care includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62%), cifra situându-se mult peste media UE (44%). Riscurile alimentare (27%) includ aportul insuficient de fructe și legume și consumul excesiv de zahăr și sare.

Fumăm, bem, nu ne mişcăm

Consumul de tutun (incluzând fumatul activ și fumatul pasiv) este cauza unei proporții de aproximativ 17% din totalul deceselor, în timp ce 14% dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât proporția observată la nivelul UE (6 %). Alte 4% dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică.

Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32%) decât în rândul femeilor (8%). Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35%) depășind cu mult media UE, de 20%. Această rată este de peste 50% în rândul bărbaților, arată raportul.

Numărul adolescenților români care fumează este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 și 16 ani declarând în 2015 că au fumat în cursul lunii precedente, această rată fiind printre cele mai mari din UE. Nu sunt încă vizibile efectele Legii din 2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun.

Doi din cinci adolescenți de 15 și 16 ani din România au declarat în 2015 că au experimentat cel puțin un episod de consum excesiv de alcool în cursul lunii precedente. Această rată este, de asemenea, peste media UE și constituie un motiv serios de îngrijorare, având în vedere asocierea dintre consumul excesiv de alcool și vătămările accidentale, în special la adolescenți.

Cel mai subfinanţat sistem din UE

România are, de altfel, cel mai sărac sistem de sănătate din UE. Țara noastră alocă sănătății cei mai puțini bani din Uniunea Europeană - mai puțin de jumătate din media UE - atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din Produsul Intern Brut, arată raportul Comisiei Europeană. Sistemul de sănătate din România este semnificativ subfinanțat - este una dintre concluziile raportului.

Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8%). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge, atrage atenția raportul Comisiei Europene.

Mai mult de trei sferturi din cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate public (79,5% în 2017), în conformitate cu media Uniunii Europene, care este de 79,3%. A doua mare sursă de finanțare sunt plățile făcute de pacienți din buzunar - serviciile pe care aceștia le plătesc - care reprezintă aproximativ 20,5%.

De asemenea, raportul Comisiei Europene notează că plățile informale din sistemul de sănătate din România (șpaga din spitale) sunt considerate substanțiale, chiar dacă amploarea fenomenului nu este în totalitate cunoscută.

Cheltuielile cu asistența medicală acordată în spitale domină - peste 42% din bugetul sănătății din România este alocat asistenței medicale acordate în spitale, față de media UE, care este de 29%. Cheltuielile cu asistența medicală primară rămân, în România, cele mai reduse din UE - doar 18%.

Prevenţie slabă, medici puţini

În plus, România investește cei mai puțini bani în prevenția bolilor dintre țările Uniunii Europene. În țara noastră se alocă, pentru prevenție, doar 1,7% din cheltuielile totale cu sănătatea, în timp ce media Uniunii Europene este de 3,1%. Practic, România investește pentru prevenție, într-un an, doar 18 euro/persoană.

Sistemul de asigurări de sănătate oferă un pachet complet de beneficii, dar, cu toate acestea, aproximativ 11% din populația României rămâne neasigurată și are dreptul la doar un coș minim de servicii, se mai arată în raport.

România se numără și printre țările UE cu cel mai mare deficit de medici și asistente medicale pe cap de locuitor. În anul 2017 (cele mai recente date, analizate în raport), țara noastră avea o medie de doar 2,9 medici la mia de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de 3,6. Migrația din ultimii ani a personalului medical, aflat în căutare de salarii și condiții de lucru mai bune, are consecințe negative asupra accesibilității populației României la îngrijiri medicale, se arată în raportul Comisiei Europene.