Cine ar putea conduce DNA, DIICOT şi Parchetul General. La DNA a fost propus un procuror din Sălaj (VIDEO)

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut marţi dimineaţă publice propunerile pentru viitorii şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetului General şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

"Am ales candidaţii care au prezentat simultan competenţă şi experienţă. M-am ferit de experimente pentru că situaţia în care se află Ministerul Public nu-și permite experimente", şi-a motivat Predoiu propunerile pentru conducerea celor trei mari parchete, potrivit Hotnews.ro. 

Procuror cu avere la DNA

Pentru şefia DNA a fost propus un procuror din Sălaj: Crin Bologa. Despre acesta, Predoiu a spus că nu a avut "nicio intersecţie cu pasivele DNA".

"A prezentat un proiect de management complet, concret cu soluţii aplicate. Prestaţia la interviu a fost impresionantă, puternică şi echilibrată în acelaşi timp. Aduce garanţia că lupta anticorupţie va continua energic, în condiţii de deplin respect a drepturilor şi garanţiilor procesuale", a declarat Cătălin Predoiu.

Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalului Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deţinând zece proprietăţi: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în judeţul Constanţa, două apartamente la Cluj-Napoca şi o casă la Zalău, potrivit Libertatea.

Procuror general: Gabriela Scutea

Pentru funcţia de procuror general al României, ministrul Predoiu o propune pe Gabriela Scutea (47 de ani), procuror la Parchetul Curţii de Apel Braşov. În trecut, a ocupat funcţiile de secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi de adjunct al procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi.

Predoiu a spus despre Scutea că a avut "cea mai solidă prestaţie şi cel mai solid dosar profesional depus dintre toţi candidaţii", "o prestaţie aplicată, concretă, pertinentă şi plină de hotărâri".

"Este un procuror pentru care Ministerul Public nu prezintă necunoscute. A demonstrat cunoaştere, viziune, forţă şi substanţă profesională (...) Proiectul de management al doamnei Scutea fost cel mai bun proiect din cele prezentate. A acoperit complet atât partea de administraţie şi construcţie internă a Ministerului Public, cât şi partea de reprezentare externă, Conoaşte bine MCV şi este foarte bine cunoscută la Bruxelles", a susţinut ministrul Justiţiei.

Hotnews mai arată că Gabriela Scutea a fost între noiembrie 2006 şi mai 2013 adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai - august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, Tiberiu Niţu.

În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind Ordonanţa 13, Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes şi pentru postul de procuror general şi pentru cel de procuror-şef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci.

Procuror cu CV

La şefia DIICOT a fost propusă Giorgiana Hosu. "DIICOT prezintă particularitatea anchetelor tranfrontaliere şi prin aceasta a cooperării interinstituţionale interne şi externe. Doamna procuror Giorgiana Hosu stăpâneşte cel mai bine aceste dimensiuni. Proiectul de management a fost comprehensiv şi prestaţia echilibrată, susţinută de o cunoaştere panoramică a problemelor şi activităţii DIICOT", a mai spus Predoiu.

Giorgiana Hosu a preluat interimar funcţia de procuror-şef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. Anterior, Hosu a fost adjunct al şefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea a fost adjunct al DIICOT şi în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei.

După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la şefia instituţiei. Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru şefia DIICOT, aceasta fiind câştigată de Daniel Horodniceanu.

Printre dosarele instrumentate de ea se numără şi cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la 7 ani de închisoare.

Ea s-a ocupat şi de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la 8 ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie şi pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul "Manhattan". 

Decizia va fi a preşedintelui

În anunţul său, ministrul Justiţiei a "insistat" să sublinieze prestaţiile bune ale celorlalţi candidaţi, spunând că "faptul că nu au fost selectaţi nu le ştirbeşte cu nimic valoarea profesională".

Cele trei propuneri vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aviz, care este unul consultativ. Decizia finală în va aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, care poate refuza o singură propunere, motivat.

Cătălin Predoiu a transmis un mesaj celor trei procurori: "Reparaţi vulnerabilităţile identificate în planurile de management, organizaţi şi mobilizaţi procurorii şi instituţiile pe care eventual le veţi conduce. Relansaţi combaterea energică şi eficientă a tuturor formelor de infracţionalitate din zona de competenţă. Libertatea şi siguranţa cetăţenilor sunt valori esenţiale, iar siguranţă înseamnă garantarea drepturilor individului, atât în raport cu semenii care atentează la ele, cât şi în raport cu instituţiile care le încalcă, inclusiv institutile judiciare".