URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 22 IANUARIE 2019

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La cum arată bugetul Oradiei, e clar că cele peste o sută de investiţii se vor întinde pe mai mulţi ani. Asta pentru că în România este imposibil să-ţi planifici ceva şi să iasă la timp. Cauzele sunt multiple, de la suprasolicitarea personalului, la greşeli elementare, la lipsa proiectanţilor şi a constructorilor, toate pe fondul unei birocraţii ucigătoare, bine întreţinute de funcţionarii puşi politic în posturi. Totuşi, Primăria are două restanţe pe care nu mai are voie să le rostogolească pe anii viitori.
Zic şi eu
Adrian Cris
Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă. Nici peisajele, nici simpla existenţă a pârtiei nu asigură, de la sine, dezvoltarea aşezării. A dovedit-o episodul de la finele anului trecut, întins pe încă două săptămâni anul acesta, când autorităţile locale s-au dovedit incapabile să menţină în funcţiune telescaunul. Ratând vârful sezonului de schi, oraşul a pierdut încasări serioase
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Prea multă lume nu a auzit de Adrian Berinde! Nici nu prea avea cum, din moment ce singurul post de radio care îi mai scapă câte o melodie în eter este România Cultural. În Oradea, Radio Transilvania, ce îl mai difuza sporadic, și-a banalizat grila de programe la fel ca restul radiourilor comerciale, iar singurul post românesc ce difuzează exclusiv muzică românească, Național FM, pornit tot din Oradea, nu are și nu a avut niciodată o melodie de Adrian Berinde în playlist.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, legislaţia României permite oricărui cetăţean să aibă acces la informaţiile de interes public, arătând expres ce categorii de informaţii nu sunt considerate de interes public. În ceea ce priveşte procedura prin care cetăţeanul poate avea acces la informaţiile de interes public, Legea nr. 544/2001 prevede că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Trichineloza este o boală parazitară acută produsă de Trichinella spiralis (un vierme cilindric lung de 1-4 mm şi cu diametrul de 0,04 mm), care parazitează animalele carnivore, porci mistreţi, urşi, vulpi, câini, pisici, şobolani etc. Sursa de infecţie pentru om este carnea infestată şi insuficient preparată termic...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Inteligenţa este râvnită în ziua de azi ca un atribut fără de care persoana nu se poate descurca eficient în viaţă. Adevărul este însă că inteligenţa corelează extrem de bine cu probleme de ordin mental, afectiv şi social. Oamenii cu IQ ridicat întâmpină mai multe dificultăţi în a se integra în societate, mulţi suferă de depresie, anxietate sau alte tulburări, iar o mică parte au chiar şi boli mintale.
25 Ianuarie 2018, 15:50

A murit Neagu Djuvara. Istoricul avea 101 ani

A murit Neagu Djuvara. Istoricul avea 101 ani foto: Digi24.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Istoricul Neagu Djuvara a încetat din viaţă miercuri la vârsta de 101 ani. Istoricul s-a născut la 18 august 1916, în Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari.

Potrivit Digi24, istoricul a decedat în spital.

Din cei 101 ani de viață, 45 de ani i-a trăit în afara ţării, în exil, fiind cunoscut în ţară abia după 1989, pe când avea 70 de ani.

Obişnuia să îşi serbeze ziua de naştere de două ori, pe 18 august pe calendarul vechi şi pe 31 august, conform noului calendar, mai arată sursa citată.

În zodia istoriei

Potrivit tvr.ro, Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916 (S.N. 31 august 1916) la Bucureşti într-o familie aristocrată. Tatăl, Marcel Djuvara, era dintr-o familie de aromâni din zona Pindului stabiliţi în Ţările Române la sfârşit de secol XVIII. A fost şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, apoi căpitan de geniu în armata română şi a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Mama, Tinca  Grădişteanu, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni descendenţi ai voievodului Basarab, aristocraţi înrudiţi cu familiile Cîmpineanu, Sturza, Ghica şi Mavrocordat şi care care au dat României politicieni, diplomaţi şi universitari. Povestea acestor familii avea să o spună Neagu Djuvara în volumul ''Ce-au fost "boierii mari" în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI–XX)'', publicat în 2010.

Încă din copilărie, viaţa i s-a aşezat sub semnul istoriei, după cum povestea într-un interviu acordat Agerpres, în martie 2016.

Născut la trei zile după ce, în 1916, România intra în război, familia s-a refugiat mai întâi în Moldova, pentru ca apoi, trecând prin Rusia, la Sankt Petersburg unde au trăit momente dramatice în timpul declanşării Revoluţiei bolşevice, să ajungă în Belgia, la bunicul său care era reprezentantul României la Bruxelles.

În 7 noiembrie 1917, Tinca Djuvara, împreună cu fiii săi, Răzvan şi Neagu, scăpa din Petersburgul bolşevizat, luând ultimul tren spre Helsinki – primul oraş al lumii libere. ''Am plecat din Rusia, care va deveni bolşevică pentru zeci de ani, chiar la momentul ultim, în ultima clipă. Mi s-a povestit asta de când eram copil de 5-6 ani'' - spunea Djuvara în interviu. Tatăl său moare, la Bucureşti la câteva zile după armistiţiul care consemneaza capitularea Germaniei, din 11 noiembrie 1918.

Licențiat la Sorbona

În 1928, după trei ani ca elev al Gimnaziului din Sinaia, familia pleacă în Franţa, la Nisa, unde încă din primul an de şcoală Neagu Djuvara ia premiul I, Prix d’Excellence. În familia sa, ca şi în alte mari familii de boieri de acum un secol, în casă se vorbea mai ales în franceză. Româna a învăţat-o, spune Djuvara, abia după vârsta de 4 ani şi pentru că bunicul său, diplomatul Trandafir Djuvara, „mare patriot român", nu suporta că nepoţii vorbesc „mai cu seamă" franţuzeşte. La Nisa, povesteşte Djuvara, fratele său Răzvan a fost în clasă cu viitorul rege al Afganistanului, Zahir Khan, iar el, în clasă cu un nepot al sultanului şi cu doi copii ai regelui Cambodgiei; unul din doi a devenit rege, celălat a devenit prim-ministru.

În 1937, Neagu Djuvara devenea licenţiat în istorie la Sorbona, iar în 1 iunie 1940 și-a luat doctoratul în drept la Paris, la doar o zi după ce Armata 1-a Franceză capitula la Lille în faţa trupelor germane. Avea să reia mai târziu studiile de filozofie la Sorbona, unde obţine în 1972 doctoratul de stat, sub îndrumarea cunoscutului sociolog şi filosof Raymond Aron, cu o teză de filozofie a istoriei. În 1987 a obţinut Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO) din Paris, mai arată sursa citată.

Rănit în război

Întors în ţară, acesta a fost înrolat în şcoala de ofiţeri, dar nu a terminat-o. România intrase în război, iar în iunie 1941, sublocotenentul Neagu Djuvara a fost trimis să lupte pentru eliberarea Basarabiei. În atacul împotriva Odessei Djuvara este rănit şi noiembrie se întoarce în ţară, unde primeşte însărcinarea de a pregăti recruţii regimentelor ce vor continua să lupte în campania din Est.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, Neagu Djuvara a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, unde aveau loc negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. În 23 august 1944, diplomatul Neagu Djuvara pindea, la propriu, ultimul zbor spre Berlinul (încă) aliat. Momentele acelei zile istorice le-a povestit în volumul ''Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări'' - publicat de Djuvara în 2012.

Din toamna lui 1947, a decis să rămână în exil şi a intrat în diverse organizaţii al exilului românesc, este secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români, la Paris, ziarist la Radio Europa Liberă şi secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”.

Din 1961, a plecat în Republica Niger, unde a stat 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi va fi şi profesor de drept internaţional şi de istorie economică, la Universitatea din Niamey. Din 1984, Djuvara a devenit secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după decembrie 1989, când, după un exil de 45 de ani petrecut în Franţa şi Niger, Neagu Djuvara s-a întors în România.

Am venit să ofer...

"Am venit înapoi în ţară ca să ofer, nu ca să primesc. Destinul a vrut ca la 70 de ani să fac ceea ce voiam să împlinesc la 30: să fiu universitar, să public cărţi în limba română", mărturisea el.

Din 1991 şi până în 1998, a fost profesor - asociat la Universitatea din Bucureşti. Totodată, Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti. În 2012, i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti şi titlul de Doctoris Honoris Causa al Universitații „Dunărea de Jos” din Galaţi.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul naţional „Serviciul Credincios” şi cu „Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofiţer.

Decorat de președinte

În 2016, istoricul Neagu Djuvara, alături de filosoful Mihai Şora, au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, cea mai înaltă decoraţie a României,  instituită pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român.

Într-un interviu la Digi24, istoricul spunea că are un singur regret: că nu a studiat mai bine pianul.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Poliţia Bihor în 2018: Au fost identificaţi toţi autorii infracţiunilor de mare violenţă şi toţi şoferii care au părăsit locul faptei (FOTO)
  • 'Infractor chestor şi infractor avocat': Afişe cu avocatul Răzvan Doseanu şi fostul şef al Poliţiei, Liviu Popa, lipite pe instituţii din Oradea (FOTO / VIDEO)
  • Accident în Ungaria: Cinci români au fost răniţi în apropiere de Borş, după ce maşina lor a fost lovită de TIR şi aruncată-n şanţ (FOTO)
  • 'Sunt sechestrată!' O tânără a ameninţat că se aruncă de la etajul trei al unui bloc din Oradea (FOTO / VIDEO)
  • 'Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii'. O tânără orădeancă a lansat o carte cu ponturi de vânzări (FOTO)
  • Vernisajul fotojurnaliştilor: Fotograful BIHOREANULUI, Szilágyi Loránd, a primit Cupa Fotoreporterilor Bihoreni (FOTO)
  • Incendiu de proporții la Centrul de plasament pentru copii cu dizabilități din Oradea (FOTO/VIDEO)
  • La polul frigului: În debutul geros al anului, BIHOREANUL a făcut o incursiune în cea mai rece așezare locuită din județ (FOTO / VIDEO)
  • An nou, aceleaşi bătălii... PNL-iştii au boicotat prima şedinţă din 2019 a Consiliului Judeţean, iar un proiect de 7 milioane euro a fost din nou amânat! (FOTO/VIDEO)
  • Un bebeluş de 7 luni, bolnav de rujeolă, este în stare gravă la Spitalul Municipal din Oradea. Părinţii acuză doctorii că ar fi ascuns riscul de îmbolnăvire (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON