A fost făcută publică motivarea CCR care îl obligă pe preşedinte să o revoce pe Kovesi. Ce conţine documentul

Curtea Constituţională a României a publicat, joi, motivarea deciziei prin care i se cere preşedintelui României să o revoce pe şefa DNA.

Potrivit site-ului stirileprotv.ro, documentul are 133 de pagini, iar 6 dintre cei 9 magistraţi susţin că Iohannis a încălcat legea refuzând să o demită pe Laura Codruţa Kovesi. Ceilalţi trei judecători au interpretat Constituţia diametral opus şi au concluzionat că şeful statului a acţionat legal.

Conform documentului publicat în Monitorul Oficial, majoritatea a interpretat Constituţia în sensul că "Preşedintele României îi poate opune Ministrului Justiţiei un drept de veto limitat. Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii".

De asemenea, opinia majoritară a fost ca preşedintele ar fi trebuit să îl determine pe cale amiabilă pe Tudorel Toader să renunţe la ideea revocării Codruţei Kovesi.

"Colaborarea loială între autorităţi înseamnă un dialog permanent între acestea, Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunţe la anumite motive de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate", arată motivarea, potrivit ProTV.

Dintre judecătorii care au susţinut că Iohannis a acţionat în limitele Constituţiei, Livia Stanciu susţine că: "Nu s-a putut stabili o depăşire din partea Preşedintelui României a limitelor de competenţă pe care legea i le conferă în procedura de revocare a Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Autoritatea care are competenţa să dispună sau nu revocarea Procurorului-şef, iar această autoritate publică este reprezentată de Preşedintele României".

De asemenea, Stanciu susţine că preşedintele nu poate fi obligat de nimeni, nici măcar de Curtea Constituţională să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului şef DNA.

"Atât Preşedintele României, cât şi ministrul justiţiei şi-au exercitat competenţele prevăzute de Constituţie şi lege, fără să îşi aroge competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori să refuze îndeplinirea anumitor acte care intrau în obligaţiile lor constituţionale.", a spus şi Daniel Morar.

Cel de-al treilea judecător care s-a opus deciziei CCR de a-l obliga pe preşedinte să emită decretul a fost Ştefan Minea. "Preşedintele României îi poate da curs sau nu, având în mod evident latitudinea de a aprecia ţinând seamă atât de regularitatea şi legalitatea procedurii, cât şi de avizul Consiliului Superior al Magistraturii", a spus el.

Cele mai importante idei din această motivare, potrivit site-ului stirileprotv.ro:

- Curtea reţine, de asemenea, că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor. Această plenitudine este limitată doar prin dispoziţiile constituţionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea în funcţia de procuror şi la aplicarea sancţiunilor disciplinare [art.134 alin.(1) şi (2) din Constituţie, acestea fiind dispuse de Preşedintele României, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii. Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită drept putere de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o putere de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor.

- Activitatea judiciară pe care un procuror o desfăşoară în concret, într-o anumită cauză penală nu are legătură cu autoritatea ministrului justiţiei, acestea fiind două probleme distincte.

- Prin urmare, Curtea subliniază că actele procurorului în situaţii individuale/concrete ale activităţii sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justiţiei, ci procurorului ierarhic superior sau instanţei judecătoreşti competente, după caz, tocmai pentru că autoritatea ministrului Justiţiei nu vizează şi se delimitează de această ipoteză.

De precizat că Decizia CCR de a-l obliga pe Klaus Iohannis să o revoce pe Codruţa Kovesi devine obligatorie, odată cu publicarea în monitorul oficial.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă reacţie după decizia CCR, spunând că se va pronunţa în privinţa revocării şefei DNA doar după ce va primi motivarea Curţii şi o va citi cu foarte mare atenţie. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia, mai notează stirileprotv.ro.

După cum se ştie, pe 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.

CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

Joi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat din nou, într-o conferinţă de presă la Timişoara, că nu crede că preşedintele Klaus Iohannis nu va respecta decizia Curţii Constituţionale în privinţa revocării şefei DNA.

Citiți AICI întreaga motivare a CCR!