Lume multă, marţi, în sala de expoziţii dedicată artei, din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor! Ocazia a fost vernisarea expoziţiei dedicate unor artişti de calibru: Vincent van Gogh şi Auguste Renoir.
Expoziţia este alcătuită din 100 de heliogravuri după desenele lui Vincent van Gogh, respectiv 34 de litografii după lucrări aparţinând lui Auguste Renoir. Lucrările provin din colecţia de artă Thomas Emmerling din Nürnberg. Colaborarea cu colecţionarul Emmerling va fi una de durată, a anunţat de directorul muzeului, Aurel Chiriac. Planul expoziţional pentru anul 2019 fiind făcut, este de aşteptat ca în anul viitor să vedem şi alte "expoziţii spectaculoase".
"Aveţi ocazia de a afla lucruri noi despre cei doi pictori moderni", a punctat Chiriac, în cadrul vernisajului. Şi într-adevăr, puţini ştiu, de exemplu, că van Gogh a fost nu doar un pictor desăvârşit, ci a realizat şi peste 1000 de desene şi schiţe. Seria aflată în Oradea provine din colecţia industriaşului olandez Hydde Nieland din Dordrecht, opere care au fost publicate la tipografia Versluys en Scherjon din Utrecht.
Aceasta este prima colecţie de heliogravuri după lucrările lui van Gogh şi nu au fost niciodată comercializate pe piaţa de artă. Importanţa lucrărilor e cu atât mai mare cu cât astfel de serii erau foarte reduse.
Despre partea de expoziţie dedicată lui van Gogh a vorbit David Indig, curator. Acesta a amintit că artistul a locuit într-o perioadă într-un oraş minier, iar văzând starea materială precară a localnicilor, le-a cedat lor casa primită, pentru a locui într-o mină. Era văzut ducându-şi şevaletul peste tot, încercând să surprindă activităţile cotidiene ale ţăranilor. Aşa se face că vedem, în desenele sale, cositul, ţesutul, "o viaţă materială săracă, dar mândră".
Indig a mai amintit despre tehnica heliogravurii, un procedeu fotomecanic de copiere a imaginilor pe clişee de cupru, un fel de fotocopiere a zilelor noastre.
Partea de expoziţie dedicată lui Renoir a fost prezentată de curatorul Milena Pop. Cele 34 de litografii au fost realizate în anul 1951 de către Fernand Mourlot (litograf francez). Majoritatea lor sunt în tonuri de gri, iar unele sunt color, fiind evocate câteva din temele preferate ale artistului: "Femeie care se îmbăiază", "Pălărie prinsă cu ac", "Nud de femeie şezând" etc. "Scenele de gen sunt cele mai importante din gravura lui Renoir (…) în arta sa apărând conexiuni cu academismul şi modernismul", a arătat Milena Pop.
Expoziţia va putea fi văzută la parterul şi etajul sălii de expoziţii dedicată artei, până în 25 ianuarie 2019.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.