Vizită de Partid şi de Stat degeaba

Nu cred în vizitele "de lucru" de la început de weekend, am exclamat, parafrazându-l pe celebrul Adrian Năstase, după ce am aflat despre descinderea la Oradea, vinerea trecută, a ministrului Apelor şi Pădurilor, nu mai puţin faimoasa Pană "fă Doina", cum o alinta un alt premier, Victor Ponta, întrebând-o şugubăţ dacă are "chef de nişte inundaţii".

Sunt curios ce ar reţine un raport justificativ pe care ministra ar trebui să-l depună la întoarcerea în Capitală pentru decontarea cheltuielilor făcute cu prilejul vizitei, dat fiind că unicul scop vizibil public a fost bifarea unei festivităţi pline de ridicol: "inaugurarea" sediului Gărzii Forestiere Oradea, adică a unei clădiri care nici măcar n-a fost construită de stat, ci cumpărată gata făcută de la o persoană fizică, nici măcar prin licitaţie, ci prin "achiziţie directă", şi care, mai mult, este deja folosită de angajaţii instituţiei de trei luni.

E adevărat, după "ceremonia" tăierii panglicii, de un penibil de care cred că s-ar feri chiar şi demnitarii celor mai înapoiate ţări ale lumii a treia, ministra Doina Pană a făcut şi o conferinţă de presă, pentru a promite, la fel ca toţi predecesorii din ultimul cincinal, că Barajul Leşu va fi reparat, precum şi pentru a se lăuda că n-a blocat Radarul Pădurii, cum fusese învinuită nu demult, ci doar l-a transferat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Ceea ce, în paranteză fie spus, demonstrează încă o dată "aversiunea" Partidului faţă de serviciile secrete.

Poate nu toţi cetăţenii ştiu, dar o asemenea vizită costă de fiecare dată mii de euro - transport, cazare, protocoale - nu doar pentru ministru, ci pentru întregul alai cu care se deplasează, de la ofiţer SPP până la secretară şi la tot felul de funcţionăraşi fără de care politicianul nu-şi poate scutura singur scamele şi nici găsi drumul spre camera de hotel.

Problema cea mare nu e suma în sine, totuşi, ci inutilitatea publică a cheltuirii ei, adică risipa. Fix asta s-a întâmplat şi în cazul de faţă. Vizita Doinei Pană, prelungită sâmbătă şi prin judeţ, la nişte acţiuni de partid, n-a fost motivată de nicio reuşită ministerială ori guvernamentală, ci strict de raţiuni propagandistice şi de imagine personală.

Între timp, în Bihor, există o mulţime de probleme de mediu, de la cele fierbinţi, la ordinea zilei, cum este porcăria numirii la şefia Agenţiei de Mediu a unei colaboratoare a Nutripork chiar în momentul reautorizării fermei de porci ce împute Oradea şi împrejurimile, până la altele, mai puţin cunoscute, dar nu mai puţin grave, cum ar fi funcţionarea microhidrocentralei de la Pădurea Neagră care periclitează ecosistemele de Bistra şi Barcău. Asta ca să nu pomenesc chiar de cele ce ţin direct de Garda Forestieră, instituţie sesizată de bihorenii din zona Aleşd cu privire la imense furturi de lemne, dar care îi lasă fără niciun răspuns de mai bine de un an.

În lipsa oricărei brume de interes, fie şi mimat, pentru astfel de "nimicuri", singurul rost al vizitei a fost acesta: beţia de fursecuri, scump plătită de contribuabilul de rând.