URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 30 MARTIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În vremuri grele, țara are nevoie de oameni cu greutate. În nici un caz, tripleta Marcel Vela, Bogdan Despescu, Raed Arafat nu face parte din această categorie.
Zic şi eu
Adrian Cris
De o săptămână, de când a devenit cât se poate de limpede că nenorocirea provocată de răspândirea coronavirusului nu are cum să ocolească nici măcar Grădina Maicii Domnului, românii au început să se îngrijoreze şi ei, ba mulţi chiar să se panicheze (dovadă golirea magazinelor).
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am lipsit câţiva ani din ţară şi, la întoarcere, am aflat de nişte datorii la fisc de care nu aveam habar. Nu fusesem niciodată notificat pentru ele. Pe vremea aceea, ANAF-ul era mai puţin activ ca astăzi, iar tăcerea sa mă făcuse dator cu câteva mii de euro la bugetul de stat, o bună parte fiind penalităţi. Dacă aş fi ştiut de datorii, le-aş fi achitat din timp, astfel că nu s-ar mai fi adunat ditamai purcoiul de bani...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
29 Aprilie 2014, 14:04

Phantom Pains - 3 actori, 10 spectatori

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Depoul de tramvaie al OTL. Un tramvai sinistru, vopsit în gri de portavion american. Două biciclete de aceeaşi culoare, rezemate. În interior, un dulap de metal, un birou de lemn şi un pat ca de puşcărie. Totul vopsit în acelaşi ton de gri. O oglinjoară atârnată pe perete se mişcă întruna ca posedată de necuratul. E cel mai realist decor de teatru în care am fost vreodată! O scenografie 4D ideală pentru a simţi şi înţelege mai uşor o dramă rusească.

A trebuit să merg tocmai în depou ca să văd o piesă care să înceapă la fix. La 19:00 punct, Dima (Pavel Sîrghi), un tânăr angajat ca paznic al depoului, trage câteva ciocane de control roţilor tramvaiului şi urcă la bord. În biroul-coşmelie apare Gleb (Alexandru Rusu), mai vechi în meserie şi, fireşte, mai beţiv. De la Gleb, Dima află teribila poveste a fostului coleg care a murit într-un accident groaznic. Nevasta lui, Olia, care şi-a pierdut minţile atunci, crede că orice bărbat care poartă ochelarii celui tragic dispărut este soţul ei.

Pe la jumătatea tramvaiului, pe băncuţe de lemn înguste şi incomode, suntem 10 spectatori. E oarecum indecent să urmăreşti o dramă răscolitoare din confortul unui fotoliu moale şi comod. Băncuţele se potrivesc perfect. Mica penitenţă ne creează a 5-a dimensiune a spectacolului, cea a suferinţei aproape fizice. Dacă ar fi fost şi noapte, unica lumină a becului de 60 de waţi atârnat deasupra mesei ar fi creat o atmosferă şi mai lugubră. Dar poate că ar fi fost prea mult pentru noi, prea-delicaţii spectatori.

Prima jumătate de oră este un adevărat one-man show Alexandru Rusu. Dezinvolt, dezlănţuit, aproape desăvârşit! Îl învaţă pe Dima cum să profite de soţia răposatului şi iese la fel de brusc precum a intrat. Apoi apare Olia, cea din poveştile sale. În oceanul de gri metalic, Olia (Mihaela Gherdan) poartă o rochie de un roşu aprins. E o pată de culoare, ca fetiţa cu haină roşie din "Schindler's List". E senină, atât de senină încât te întrebi dacă nu cumva ea e cea normală şi noi suntem cei nebuni. Când plânge, pe pământ pare că se dezlănţuie iadul. Dar imediat râde şi îl iubeşte pe cel cu ochelarii soţului. Care, la rândul său, are o criză de conştiinţă şi aruncă finalul într-o direcţie nebănuită.

Pe lângă noi trec tramvaie care se retrag din cursă. Sunetele lor completează ideal decorul. La fel ca lătratul câinelui din curtea depoului. Sau ca depresiva melodie rusească de final. Chiar şi revizorul OTL-ului, cu halatul său albastru şi fular maro, care mai trage cu ochiul de afară, are rolul său. Montarea piesei într-un depou de tramvaie e strălucită. Păcat că s-a jucat în faţa a doar 10 oameni. Păcat că se joacă prea rar. Păcat că nu face mai mulţi bani. "Phantom Pains" merită mult mai mult.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.389 RON
  • 1 EUR = 4.8332 RON
  • 1 HUF = 0.0137 RON