URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Poate vă şochez: mie mi-a plăcut sâmbăta trecută la Conferinţa Judeţeană a PSD Bihor! Recunosc, am avut o plăcere sadică, pe care am savurat-o ignorând că unii din cei 648 delegaţi veniseră la sărbătoarea de partid cu maşinile primăriilor. La fel, nu mi-a păsat nici că rezultatul "alegerilor" îmi era clar încă de două săptămâni: pentru că n-a îndrăznit nimeni să-l concureze, Mang a fost reales printr-o simplă ridicare de mâini.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pe o străduță din Oradea țevile pocnesc mai des decât dopurile de șampanie prin restaurantele elegante. De câte ori apa rece, apa caldă sau agentul termic se infiltrează la suprafață din străfundurile bătrânei instalații, apare o echipă cu un scenariu bine stabilit: decopertează asfaltul, sapă tranșeea, ajunge la țeavă, taie bucata bolnavă, o sudează pe cea nouă, acoperă la loc, tasează pământul și betonează. Ulterior vine o altă echipă cu o basculă de asfalt și mai multe lopeți, după care, în sfârșit, pe străduța ghinionistă se lasă liniștea.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
11 Februarie 2020, 11:22

Pe o străduță din Oradea...

Pe o străduță din Oradea... (Foto: generic, arhivă)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pe o străduţă din Oradea ţevile pocnesc mai des decât dopurile de şampanie prin restaurantele elegante. De câte ori apa rece, apa caldă sau agentul termic se infiltrează la suprafaţă din străfundurile bătrânei instalaţii, apare o echipă cu un scenariu bine stabilit: decopertează asfaltul, sapă tranşeea, ajunge la ţeavă, taie bucata bolnavă, o sudează pe cea nouă, acoperă la loc, tasează pământul şi betonează. Ulterior vine o altă echipă cu o basculă de asfalt şi mai multe lopeţi, după care, în sfârşit, pe străduţa ghinionistă se lasă liniştea.

Bineînţeles că aceste operaţiuni nu durează o singură zi. Uneori, şantierul se întinde pe 3-4 zile sau chiar o săptămână-două, în funcţie de gravitatea situaţiei. Se lucrează cu tihnă, calm şi apăsat, pentru ca lucrarea să reziste, să nu mai apară spărturi. Şi, într-adevăr, o perioadă nu mai apar. După care reţeaua face poc în altă parte, uneori chiar la câţiva metri de locul precedent. Echipa de intervenţie se înfiinţează la faţa locului şi reia ritualul: decopertează, sapă, taie, sudează, acoperă, tasează, betonează, asfaltează şi pleacă.

În ultimii ani, echipa respectivă a petrecut atât de mult timp pe străduţă încât ar putea să îşi facă domiciliu flotant acolo. Locatarii şi muncitorii se cunosc bine deja, probabil vor ajunge să se invite unii pe alţii în oraş, la petreceri de familie sau să se încuscrească. Din conducta iniţială au mai rămas câteva tronsoane vechi care, rând pe rând, vor pocni şi ele, contribuind astfel la întărirea relaţiilor de prietenie dintre echipa de intervenţie şi vecini în anii ce vor veni.

De ce nu s-au schimbat toate conductele deodată, uşor fiind de anticipat numărul mare de avarii ce vor apărea din pricina vechimii de 30-40 de ani? Dintre zecile de variante de răspuns, unele cu iz de explicaţie, altele cu parfum de scuză, aş scoate-o de urechi la suprafaţă pe cea mai rea: din prostie. Căci ţevile au aceeaşi vârstă de la un cap la altul, iar o avarie provocată din cauza uzurii fizice şi morale era un semnal că situaţia se poate repeta oricând. Şi aşa s-a întâmplat.

În tot acest timp, într-un birou cu secretară şi cafea, şade probabil un individ care nu s-a săturat încă să-şi admire cartea de vizită pe care scrie cu bold aurit "director". Se bucură că e acolo şi ar fi bine să ne bucurăm şi noi. Căci, dacă ar fi fost medic chirurg, şi-ar fi operat pacienţii în acelaşi stil: "Lasă, dom'le, de ce să-ţi tai tot apendicele inflamat acum? Mai vii peste 3 luni când te doare iar şi mai scot o bucăţică! Aşa trăim cu toţii. Hai, că nu moare nimeni!".

Străduţa cea greu încercată e plină de cicatrici. N-ar fi exclus ca reparaţiile din ultimii 3 ani ale "chirurgului" din birou să fi depăşit ca valoare preţul unor conducte noi. Dar cu cârpeala merge mai bine. Avem de muncă, banii vin, zilele trec... Iar undeva, la orizont, se vede concediul.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4 RON
  • 1 EUR = 4.7694 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON