URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 18 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Poate vă şochez: mie mi-a plăcut sâmbăta trecută la Conferinţa Judeţeană a PSD Bihor! Recunosc, am avut o plăcere sadică, pe care am savurat-o ignorând că unii din cei 648 delegaţi veniseră la sărbătoarea de partid cu maşinile primăriilor. La fel, nu mi-a păsat nici că rezultatul "alegerilor" îmi era clar încă de două săptămâni: pentru că n-a îndrăznit nimeni să-l concureze, Mang a fost reales printr-o simplă ridicare de mâini.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pe o străduță din Oradea țevile pocnesc mai des decât dopurile de șampanie prin restaurantele elegante. De câte ori apa rece, apa caldă sau agentul termic se infiltrează la suprafață din străfundurile bătrânei instalații, apare o echipă cu un scenariu bine stabilit: decopertează asfaltul, sapă tranșeea, ajunge la țeavă, taie bucata bolnavă, o sudează pe cea nouă, acoperă la loc, tasează pământul și betonează. Ulterior vine o altă echipă cu o basculă de asfalt și mai multe lopeți, după care, în sfârșit, pe străduța ghinionistă se lasă liniștea.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
03 Iunie 2014, 12:46

Filarmonica din Hollywood

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Închipuie-ţi că într-o oră şi jumătate se întâmplă toate trăsnăile lumii: un puşti deschide uşa unui dulap şi se trezeşte într-o lume complet străină; o primată uriaşă scapă liberă într-un oraş şi îi îngrozeşte pe locuitori; dinozauri reînviaţi se apucă să haplească oameni la cină; milioane de evrei sunt deportaţi şi exterminaţi; un nebun bagă o întreagă metropolă în colaps, o navă spaţială zboară creanga prin galaxii, iar un extraterestru mic, cu ochi mari, face nişte copii să zboare cu bicicleta.

Ce te faci? Păi închizi ochii şi transformi toate grozăviile de mai sus în imagini de film. Iar dacă orchestra simfonică îţi cântă temele muzicale potrivite la ureche, îţi este şi mai uşor. Melomanii şi cinefilii s-au întâlnit joi în sala Filarmonicii orădene pentru o super-ofertă: 12 filme la preţ de unul. A fost un concert cu muzică din filme, unul uşor, de final de stagiune, cu muzicieni îmbrăcaţi în civil, ca la flash mob şi cu mult public tânăr.

La comanda orchestrei s-a aflat un japonez care ştie ce e ăla bogrács sau gulyásleves. Shinya Ozaki este din anul 1994 dirijor permanent al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş. La Oradea a venit pentru a şasea oară în ultimii patru ani, el fiind cel căruia i se datorează aceste concerte.

Mi-aş fi dorit să fiu în locul lui în timpul concertului, cât mai aproape de orchestră, ca să nu-i aud pe cei care vorbeau în sală. S-a şuşotit cât pentru toată stagiunea: două fetiţe plictisite cu bunicile, un număr considerabil de soţi cu soţiile, plus alte câteva perechi zglobii de fete. A lipsit doar popcornul ca să mă simt la cinema.

Orchestra a făcut genuflexiuni după fiecare bucată interpretată. Conform tradiţionalei politeţi japoneze, dirijorul i-a ridicat pe muzicieni la fiecare rundă de aplauze. Iar motive pentru bătut din palme au fost cu duiumul. Desfăşurătorul a fost dominat de creaţiile lui John Williams (A Prayer For Peace, Jurassic Park, Schindler's List, Angela's Ashes, E.T.). A fost loc însă şi pentru alte giuvaere de la Ennio Morricone (The Legend of 1900), Hans Zimmer (The Dark Knight) sau Harry Gregson-Williams (The Chronicles Of Narnia). Temele muzicale din Chicago, Misty şi King Kong au completat o ofertă mainstream, pe gustul majorităţii.

Dacă, în loc să încheie prima parte, coloana sonoră din filmul Star Trek ar fi fost mutată la sfârşitul concertului, am fi avut un final mult mai grandios. Dar bisul a fost de neuitat: Blue Tango (cu zâmbete din partea nostalgicilor), celebra melodie din Pantera Roz (cu publicul pocnind sincron din degete) şi inconfundabila temă din Mission Impossible.

Ovaţiile de la final au fost dovada că Shinya Ozaki ştie să-i apropie pe oameni de muzică şi chiar să-i facă să zâmbească. Iar faptul că un japonez ne învaţă să zâmbim la concerte ar trebui să ne pună pe gânduri.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4 RON
  • 1 EUR = 4.7694 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON